Home » Istorie » ICCMER începe a doua campanie de investigaţii pentru a descoperi mormintele victimelor Securităţii

ICCMER începe a doua campanie de investigaţii pentru a descoperi mormintele victimelor Securităţii

Descopera

Publicat: 15.10.2019

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului începe, astăzi, a doua campanie de investigaţii arheologice în Caransebeş, cercetările urmând a avea loc în curtea unui imobil pentru a descoperi mormintene unor opozanţi anticomunişti omorâţi în anchetele Securităţii, potrivit agenţiei de presă Mediafax.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în colaborare cu Parchetul Militar Timişoara va desfăşura începând de astăzi, a doua campanie de investigaţii arheologice în Caransebeş. Potrivit unui comunicat de presă, acţiunea continuă cercetările începute în vara acestui an în curtea unui imobil din oraş, care urmăresc descoperirea unor morminte de opozanţi anticomunişti ce au fost omorâţi în anchetele Securităţii sau au fost executaţi prin împuşcare în urma unor sentinţe judecătoreşti.

Citeşte şi UTC, cea mai importantă pepinieră de cadre a PCR. ”Uteciştii de azi, refegiştii de mâine”

Citeşte şi Arheologii au descoperit mormântul unei femei din perioada minoică

ICCMER a primit, în 2017, o sesizare din partea unui fost arheolog la muzeul de istorie din Caransebeş, cu privire la faptul că în cursul anului 1977 acesta a fost martor la descoperirea câtorva schelete umane, datate cronologic în perioada anilor 50 ai secolului trecut.

Scheletele au fost descoperite în curtea clădirii unde funcţiona Casa Armatei, numită ulterior Cercul Militar, cu prilejul săpăturilor pentru fundaţia la unul din cele două blocuri ce s-au construit cu destinaţie de cămine pentru cadrele militare din garnizoană.

„Implicarea arheologului a fost solicitată de un locotenent de la Miliţia oraşului pentru a face o apreciere asupra vechimii osemintelor. Defuncţii erau înhumaţi fără sicriu şi în poziţii atipice, la unii fiind descoperit şi un inventar funerar sumar, constituit îndeosebi din mici accesorii vestimentare. Avându-se în vedere că în unele clădiri din acel perimetru urban şi-au avut în trecut sediul anumite instituţii ale statului implicate în represiunea împotriva opozanţilor anticomunişti, şi realizând că osemintele ar putea aparţine unor victime ale regimului, după probabila informare a superiorilor săi, ofiţerul de miliţie i-a impus arheologului în termeni fermi să nu comunice niciodată cuiva ceea ce a văzut, cazul fiind astfel muşamalizat. Nu se cunoaşte ce s-a întâmplat atunci cu osemintele dezvelite, dar se ştie că forţa de muncă folosită pe şantier era alcătuită din militari în termen”, informează ICCMER prin comunicat.

Clădirea care adăposteşte Cercul Militar a fost construită în anul 1885 cu destinaţie de liceu pentru fete, iar începând din anul 1944 a fost trecută în administrarea Armatei.

„După informaţiile de care dispunem, imobilul a servit timp de câţiva ani ca sediu pentru Comandamentul Unic Teritorial Timiş, o structură militarizată a Securităţii comuniste, înfiinţată în ianuarie 1949, care a coordonat toate acţiunile represive îndreptate împotriva grupărilor de partizani anticomunişti din zona Banatului. În apropiere, într-o clădire situată pe strada Horia, până prin anul 1959 s-a aflat şi sediul Securităţii din Caransebeş, astăzi imobilul fiind în proprietate particulară. Tot în apropiere se află şi fosta clădire a penitenciarului, astăzi având destinaţie de Liceu Tehnologic. Incinta fostei închisori se învecinează în partea de vest cu curtea Cercului Militar, spaţiile fiind separate astăzi printr-un gard din plăci de beton”, mai arată sursa citată.

Prin sediul Securităţii şi prin penitenciarul din Caransebeş au trecut foarte mulţi partizani anticomunişti şi susţinători ai acestora din grupurile de rezistenţă bănăţene, care au fost capturaţi, reţinuţi şi torturaţi aici, unii fiind dispăruţi fără urmă până în ziua de astăzi.

În unitatea carcerală au avut loc mai multe execuţii prin împuşcare a unor persoane condamnate la moarte prin sentinţe judecătoreşti. Conform unor mărturii, unele execuţii au fost făcute chiar în curtea Cercului Militar de astăzi, cadavrele fiind îngropate undeva în zonă. Una dintre execuţiile petrecute în acest spaţiu a avut loc în ziua de 12 august 1953, când au fost împuşcaţi partizanii Victor Curescu, Gheorghe Balica şi Iancu Baderca pentru apartenenţă la organizaţia colonelului Ion Uţă, mai informează Institutul.

Prima intervenţie arheologică în curtea Cercului Militar s-a desfăşurat în cursul lunii iunie din acest an, în apropierea blocului-cămin sub care, în anul 1977, au fost descoperite osemintele umane. În secţiunea executată în partea răsăriteană a blocului, între acesta şi gardul spre fostul penitenciar, s-au descoperit două schelete umane dispuse pe direcţia est-vest, unul având membrele inferioare orientate spre răsărit, iar celălalt spre apus.

„În actualul stadiu al cercetării nu avem încă indicii certe, care să arate că osemintele descoperite aparţin unor oameni executaţi prin împuşcare sau ucişi prin alte metode de Securitate, însă împrejurările, mărturiile şi unele documente din fondul arhivistic al fostei Securităţi ne fac să credem că lucrurile ar fi aşa. Toate osemintele au fost recuperate şi preluate de medicina legală, fiind introduse în circuitul oficial al analizelor de specialitate”, se mai subliniază în comunicat.

IICCMER mai anunţă că a depus în prealabil o sesizare la Parchetul Militar Teritorial Timişoara, care a deschis pe acest caz un dosar de cercetare penală.

Cercetările vor fi efectuate de o echipă de arheologi de la IICCMER şi muzeele de istorie din Aiud, Alba Iulia şi Turda, alcătuită din Paul Scrobotă, Horaţiu Groza, Gabriel Rustoiu, Marius Oprea şi Gheorghe Petrov.