Machu Picchu a atras mereu atenţia oamenilor de ştiinţă atât prin prisma modului în care a fost construit, dar şi din cauza locului neobişnuit în care este amplasat. În timpul evenimentului anual al Societăţii de Geologie din Statele Unite, Rualdo Menegat, cadru didactic al Universităţii Rio Grande din Brazilia, a prezentat o analiză prin care explică motivul din spatele localizării neobişnuite a Machu Picchu, notează Science Daily.
Folosind o combinaţie între imaginile din satelit şi măsurători efectuate la faţa locului, Rualdo Menegat a realizat o hartă complexă a zonei în care este construit oraşul incaş. El a descoperit că Machu Picchu a fost construit la intersecţia faliilor responsabile pentru creşterea platoului Anzilor în ultimele opt milioane de ani. Scanările arată că sectoarele urbane ale oraşului, precum şi zonele folosite pentru agricultură sunt orientate în direcţiile dictate de către faliile tectonice. Menegat explică faptul că Machu Picchu nu reprezintă un caz singular, alte oraşe incaşe, precum Ollantaytambo, Pisac sau Cusco sunt orientate conform direcţiilor faliilor.
Rualdo Menegat subliniază faptul că caracteristicile geologice ale zonei au reprezentat un avantaj în construirea oraşului. Astfel, caracterisiticile rocilor din zona Machu Picchu au permis meşterilor să folosească mult mai puţină energie pentru pregătirea pietrelor care au fost folosite pentru clădiri.
Poziţionarea aleasă pentru construirea oraşului oferă şi o serie de avantaje suplimentare. Cel mai important aspect subliniat de către Rualdo Menegat este cel legat de asigurarea unei surse continue de apă proaspătă. De asemenea, poziţia aleasă proteja oraşul în faţa avalanşelor, alunecărilor de teren şi asigura o scurgere eficientă a apei în cazul furtunilor.
Citeşte şi:
Ce făceau incaşii la Machu Picchu? Cercetătorii au aflat, în sfârşit, răspunsul
Surprizele ruinelor de la Machu Picchu: ce descoperire extraordinară au făcut oamenii de ştiinţă?