Societăţile umane din zona Mesopotamiei care au înflorit în urmă cu mii de ani între fluviile Tigru şi Eufrat aveau, după cum scria istoricul Samuel Noah Kramer, „un talent neobişnuit pentru inovaţia tehnologică”, notează History.
Sumerienii au inventat noi tehnologii şi le-au perfecţionat pe cele deja existente. Lor trebuie să le mulţumim pentru prima formă de scriere şi pentru contorizarea trecerii timpului. Mai jos se află o listă a unora dintre invenţiile şi inovaţiile atribuite culturii sumeriene.
În timp ce în cadrul altor culturi contemporane sau care chiar i-au precedat, olăritul se făcea manual, sumerienii au inventat roata pentru olărit care le-a permis extinderea şi standardizarea producţiei.
Unul dintre primele lucruri pe care le învăţăm despre Summer la orele de Istorie este cel că acolo a fost inventată scrierea cuneiformă, una dintre primele forme de scriere din istoria umană. Istoricii sunt de părere că, în jurul anului 2800 înaintea erei noastre, sumerienii foloseau scrierea. Din păcate, în acele momente această invenţie avea scopuri pragmatice, consemnarea cantităţilor de bunuri vândute sau produse.
„Primele texte corespundeau „cantităţilor unor bunuri”, explică Philip Jones, curator al secţiunii babiloniene a Muzeului Penn din Philadephia. „Foloseau un sistem de pictograme care, în esenţă, erau reprezentări ale unor varii obiecte. Ulterior au început să combine pictograme pentru a exprima idei şi acţiuni. Respectivele pictograme au evoluat în simboluri care reprezentau sunete şi cuvinte”, a mai adăugat acesta.
Sumerienii au învăţat să colecteze şi să regleze curgerea apei din fluviile Tigru şi Eufrat pentru a-şi iriga suprafeţele agricole. Ei au reuşit să creeze un sistem prin care să controleze traseul apei pe suprafeţe extinse de pământ.
Deşi în momentul în care civilizaţia sumeriană a început să îşi facă simţită prezenţa, roata exista deja, aceasta este cea care a venit cu ideea de a crea un vehicul cu două roţi care este tractat de către o pereche sau mai multe de animale, primele dovezi arheologice în acest sens fiind plasate în jurul anului 3.000 înaintea erei noastre. Istoricii sunt de părere că aceste care aveau un rol ceremonial sau aveau o întrebuinţare militară, nefiind folosite ca mijloc de transport de către populaţia întreagă.
Plugul se dovedeşte şi în prezent o invenţie vitală agriculturii, istoricii fiind de părere că şi această invenţie aparţine sumerienilor. Descoperirile arheologice sugerează că aceştia inventaseră mai multe tipuri de pluguri şi chiar că ar fi existat manuale care detaliau modul în care fiecare ar trebui folosit.
Este adevărat că toate culturile care i-au precedat sau care au fost contemporane sumerienilor au dezvoltat într-o formă sau alta ocupaţia ţesutului de materiale textile. Inovaţia adusă de sumerieni este că ei au fost primii care au reuşit să facă asta pe o scară mult mai largă, templele servind ca proto-fabrici. Din această diviziune a muncii din domeniul producerii textilelor a rezultat, de asemenea, şi primele forme ale ascocierii dintre indivizi pentru această activitate.
Din cauza faptului că pietrele şi materialele lemnoase nu erau la îndemână precum în cazul altor culturi, sumerienii au început să producă cărămizi la scară industrială. Acestea nu se dovedeau la fel de durable precum piatra, dar uşurinţa cu care puteau fi produse a permis construirea de întregi oraşe.
Istoricii sunt de părere că sumerienii au fost printre primii care au folosit aliajele de cupru pentru a realiza o multitudine de obiecte utile vieţii de zi cu zi, de la capete de suliţă sau obiecte de uz casnic. Descoperirile arheologice arată priceperea meşterilor şi în folosirea metalului pentru crearea unor opere de artă. Această capacitate de a produce şi a prelucra metalele porneşte de la inovaţiile pe care sumerienii le-au adus furnalelor, acestea permiţând obţinerea unor cantităţi mai mari de metal.
Într-un mod asemănător scrierii, sumerienii au folosit matematica pentru scopuri cât se poate de practice, petru a ţine evidenţa diferitelor bunuri. Istoricii au ajuns la concluzia că aceştia foloseau un sistem numeric sexazecimal, în baza 60, reprezentând fundamentul modului în care, în prezent, împărţim timpul.
Citeşte şi:
Misterioasa mostenire a sumerienilor
Cucuteni, o civilizaţie mai veche decât Mesopotamia
Babilon, oraşul antic din Irak, inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO
O tăbliţă de lut babiloniană dovedeşte că într-adevăr Turnul Babel a existat