Cioclovina 1, dovada celei mai vechi crime de pe teritoriul românesc, confirmată. Este şi una dintre primele omucideri din istorie

Studiul a fost publicat în numărul din 3 iulie al jurnalului PLOS ONE de către Elena F. Kranioti (Universitatea din Creta, Grecia), Dan Grigorescu (Universitatea Bucureşti) şi Katerina Harvati (Universitatea din Tubingen, Germania). 

Craniul fosilizat al unui bărbat adult din Paleolitic, cunoscut ca Cioclovina 1, a fost descoperit în 1941 în peştera Cioclovina Uscată, din comuna Boşorod (judeţul Hunedoara). De la descoperirea craniului, datat ca având o vechime de circa 33.000 de ani, a fost subiectul unor studii extinse, potrivit Eurekalert.

• Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?
• A fost descoperită o structură complexă care ar fi putut să fie creată doar de neanderthalieni

Craniul Cioclovina 1 / Credit foto: Elena F Kranioti Dan Grigorescu Katerina Harvat / Plos ONE

În cercetarea din prezent, specialiştii au reevaluat traumatismul craniului, în special o fractură mare din partea dreaptă, care a produs multe controverse în trecut, pentru a stabil dacă această leziune specifică a apărut la momentul decesului sau a fost un eveniment post-mortem.

Autorii au simulat câteva traume craniene, folosind 12 sfere osoase sintetice, testând scenarii precum căderea bărbatului de la diferite înălţimi, precum şi o lovitură sau două cu o piatră sau cu o bâtă. Dincolo de aceste simulări, cercetătorii au inspectat fosila atât vizual, cât şi virtual, cu ajutorul tomografiei computerizate. 

Sferele folosite în experiment / Credit foto: Elena F Kranioti Dan Grigorescu Katerina Harvat / Plos ONE

Concluzia experimentului a fost că au existat două leziuni înainte sau chiar în momentul morţii: o fractură lineară la baza craniului, urmată de o alta în partea dreaptă a boltei craniene. Simulările au arătat că ambele fracturi au fost rezultatul unei lovituri consecutive cu o bâtă. Analiza cercetătorilor a indicat că ambele leziuni nu au fost rezultatul unei răniri accidentale, a unui eveniment post-mortem sau ca urmare a propriei căderi.

În timp ce fracturile ar fi fost fatale, doar craniul fosilizat a fost descoperit, astfel că este posibil ca leziunile corporale care au condus la deces să fi fost, de asemenea, susţinute.

Credit foto: Elena F Kranioti Dan Grigorescu Katerina Harvat / Plos ONE

Autorii cercetării afirmă că dovezile medico-legale descrise în acest studiu indică o moarte violentă provocată intenţionat, sugerând că omucidul a fost practicat de către oamenii timpurii din Paleoliticul Superior. 

„Paleoliticul Superior a fost o perioadă de creştere a complexităţii culturale şi de sofisticare tehnologică. Lucrarea noastră arată că un comportament interpersonal violent şi crima erau, de asemenea, părţi ale repertoriului comportamental al acestor europeni moderni timpurii”, au precizat cercetătorii în rezumatul studiului lor.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Pornografie sau religie? Misterul „figurinelor Venus”

Un copil de neanderthal a fost mâncat de o pasăre

Oamenii peşterilor au creat primele „filme”?

Adevărata paleo-dietă: ce delicatesă consumau strămoşii europenilor