Miturile şi adevărurile din serialul Cernobîl. Ce s-ar fi întâmplat în cazul unei a doua explozii

Mini-seria produsă de către HBO, care recreează evenimentele din anul 1986, este un real succes. Serialul a fost primit cu entuziasm de către critici, primind unele dintre cele mai bune note din istorie, dar şi de către publicul larg. Parte din succes se datorează modului în care a fost spusă povestea, în timp ce altă parte se datorează muncii de documentare depuse de către echipa care a lucrat la acest proiect. Business Insider a compilat o listă de fapte şi mituri care au ieşit în evidenţă în acest serial.

Mit: Dezastrul de la Cernobîl a produs o cantitate dublă de radiaţii faţă de bomba nucleară de la Hiroshima

Jan Haverkamp, expert în tehnologii nucleare care lucrează pentru Greenpeace, explică faptul că natura total diferită a celor două evenimente face imposibilă compararea acestora. În cazul bombei nucleare de la Hiroshima, efectele radiaţiilor asupra sănătăţii sunt influenţate de poziţia unui individ faţă de punctul central al deflagraţiei, expunerea făcându-se într-o perioadă de timp extrem de limitată.

În cazul Cernobîlului, defecţiunile de la reactorul numărul 4 au condus spre eliberarea în atmosferă a unei cantităţi mari de material radiocativ. Expunând astfel populaţia la radiaţii pe parcursul unei perioade mult mai lungi.

Fapt real: autorităţile sovietice au încercat să folosească roboţi pentru a limita contaminarea nucleară

În cadrul unei conferinţe din anul 1990, oficialul sovietic care s-a ocupat de eforturile de izolare a deşeurilor nucleare a declarat că, iniţial, au fost folosiţi roboţi controlaţi de la distanţă, dar, din cauza faptului că mediul toxic a condus spre defectarea acestora, s-a recurs la munca manuală.

Folosirea unor roboţi contruiţi în Statele Unite ale Americii ar fi fost o alternativă teoretică, ea nu a fost niciodată adusă în discuţie din cauza Războiului Rece în care cele două super-puteri erau implicate.

Mit: Ulana Khomyuk, expertă în fizică nucleară, a condus lucrările de colectare a deşeurilor nucleare

Unul din personajele centrale ale episoadelor mini-seriei este Ulana Khomoyuk. Ea nu este un personaj real şi, de fapt, reprezintă amalgamarea mai multor persoane reale care au fost implicate în acest proiect.

Pentru scenariştii serialului, introducerea acestui personaj are sens, pe de o parte, ajută la dinamizarea acţiunii, pe de altă parte, ideea unei femei cu doctroat în fizica nucleară nu reprezenta o situaţia excepţională în Uniunea Sovietică.

Fapt real: Animalele din jurul reactorului au fost exterminate de către soldaţi

La 36 de ore de la producerea dezastrului nuclear, locuitorilor din Pripyat li se ordonă ca în 50 de minute să îşi strângă cât de multe bunuri pot pentru a evacua zona afectată. 

Relatările istorice arată că locuitorilor nu le-a fost permis să îşi ia animalele domestice cu ei şi că acestea au fost exterminate pentru a limita extinderea contaminării. De asemenea, s-a constat că un număr de 300 de câini au rămas în perimetrul reactorului, dar din cauza radiaţiilor şi-au găsit sfârşitul destul de repede.

Mit: O a doua explozie a reactorului ar fi putut lăsa mare parte din Europa de nelocuit

În cel de al doilea episod al seriei, Khomyuk raportează autorităţilor sovietice centrale că o a doua explozie a reactorului se va solda cu transformarea Europei de Est într-un pustiu inhabitabil. Experţii sunt de părere că o astfel de proiecţie ia în calcul mult prea mulţi factori ipotetici şi, în general, se dovedeşte a fi o exagerare.

Fapt real: Povestea tragică a unuia dintre pompieri

Serialul portretizează şi povestea unui pompier, Vasili Ignatenko şi a soţiei sale, Ludmila, care îşi programaseră o călătorie spre Belarus în ziua producerii accidentului. Povestea celor doi devine tragică atunci când Vasili trebuie să se ducă la centrala nucleară, unde este expus la o doză de radiaţii care după 14 zile i se va dovedi fatală acestuia.

Pentru a-şi putea vedea soţul, Ludmila i-a minţit pe medicii acestuia că nu este însărcinată. Serialul arată că Vasili a fost înmormântat într-un sicriu făcut din zinc. În ceea ce o  priveşte pe Ludmila, ea a dat naştere unui bebeluş, dar, din păcate, din cauza radiaţiilor, acesta a murit la doar patru ore de la naştere.

Mit: Un elicopter s-a prăbuşit la scurt timp după explozie

În cel de al doilea episod este arătat un elicopeter care se prăbuşeşte la scurt timp după explozie. Realitatea istorică este că, de fapt, acest eveniment a avut loc la două săptămâni. Astfel, această rearanjare a unora dintre evenimente a fost făcută pentru a sublinia gravitatea evenimentelor de la Cernobîl.

Citeşte şi: