Cine a fost în realitate Cevdet, spionul turc care a contribuit la cucerirea Smyrnei de către naţionaliştii turci conduşi de către Mustafa Kemal Atatürk

Serialul urmăreşte povestea unui ofiţer turc, Cevdet, erou al Primului Război Balcanic (1912-1913), al Primului Război Mondial (1914-1918), al Războiului Turc de Independenţă (1919-1922), care, printr-o serie de împrejurări dramatice, ajunge să fie ofiţer superior în Armata Greacă, ostilă Turciei, stat aflat într-o profundă criză. Filmul începe cu momentele care au precedat prăbuşirea Imperiului Otoman. În realitate, Cevdet jurase credinţă Turciei, devenind spion turc, inflitrat în Armata Greacă.

• Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
• Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?

Pe parcursul a două sezoane, Cevdet, alături de alţi luptători de pe frontul secret reuşeşte să dejoace planurile grecilor, turcii cucerind Smyrna (Izmir) şi obţinând o redefinire a condiţiilor, printr-un nou tratat internaţional, la Lausanne în 1923. În film, Azize şi Cevdet mor la finalul acţiunii (serialul se încheie cu eliberarea Smyrnei (Izmirului) de către forţele naţionaliste turce, conduse de către Mustafa Kemal Atatürk ), pentru a ilustra sacrificiul pe care turcii l-au făcut pe ambele fronturi, văzut şi nevăzut. Singura care a înţeles ce joc făcea Cevdet a fost soţia sa Azize, soră medicală, care iniţial a acceptat să se căsătorească chiar cu trădătorul soţului ei, care nu era nimeni altul decât cel mai bun prieten al acestuia, Maiorul Tevfik (ulterior devenit General de Brigadă la Smyrna, unde îl reîntâlneşte pe Cevdet).

Cevdet începe o luptă pentru a recâştiga iubirea fostei sale soţii, Azize şi pentru a recâştiga dragostea copiilor şi a mamei sale, care-l considerau trădător. Evident, Cevdet nu le putea dezvălui că, de fapt el era un patriot adevărat, care mima trădarea, deşi naţionaliştii turci din Smyrna au avut ocazia să vadă, că indirect, Generalul-maior Cevdet, în calitatea sa de adjunct al Comandantului grec i-a salvat de la moarte pe mulţi dintre insurgenţi şi chiar le-a facilitat sabotajele.

Mümin Ghiaurul

Dincolo de film, se ştie că personajul principal jucat de actorul Halit Ergenç a existat în realitate. El s-a numit Mustafa Mümin Aksoy Paşa, numit ”Mümin Ghiaurul”. Se pare că Mustafa Mümin Aksoy Paşa s-a născut în 1892 la Smyrna (Izmir), în familia lui Ibrahim Bey. Mustafa Mümin Aksoy Paşa a fost, totodată, nepot al Primarului din Smyrna, Haci Hasan Bey.

Mustafa Mümin Aksoy Paşa a absolvit în 1911, ca locotenent, Şcoala de Ofiţeri în Rezervă, după care s-a remarcat ca luptător în Primul Război Balcanic, Primul Război Mondial şi Războiul Turc de Independenţă. Până în 1920, a comandant Regimentul Turc de Jandarmi din Smyrna (Izmir). A făcut parte din forţele militare naţionaliste turce (formaţiuni militare neregulate, rezultate după disoluţia Armatei Imperiale Otomane, la finalul Primului Război Mondial).

După instaurarea ocupaţiei greceşti, Mustafa Mümin Aksoy Paşa a organizat o structură clandestină a serviciilor secrete turceşti în Smyrna ocupată, continuând să se poarte ca un adept al ocupaţiei greceşti. Unchiul  său, Haci Hasan Paşa a fost primar al Izmirului, acesta garantând pentru recrutarea lui Mustafa Mümin Aksoy Paşa ca  spion al grecilor. Mustafa Mümin Aksoy Paşa şi-a luat rolul în serios, devenind util grecilor, fiindcă le oferea informaţii despre capacitatea forţelor militare naţionaliste turce.

În realitate, toate acele ”informaţii” despre acţiunile militare turceşti nu erau decât intoxicări şi date trucate de către naţionaliştii turci.  În tot acest timp, Mustafa Mümin Aksoy Paşa a avut acces la informaţii esenţiale din tabăra grecilor, care îi erau transmise apoi lui Mustafa Kemal Paşa-Atatürk, fondatorul Republicii Turcia, ”Părintele Turciei” moderne.

Aceste informaţii au constat într-o serie de elemente fundamentale: forţa combatantă a grecilor, numărul de tunuri, transporturile de muniţie, relocări, suplimentări de trupe, operaţiuni militare,  datele incursiunilor greceşti în satele şi oraşele situate la est de Smyrna, spionii greci infiltraţi în cadrul forţelor naţionaliste turce, abaterea atenţiei grecilor de la spionii turci infiltraţi ca şi el în armata greacă care urmau să efectueze acte de sabotaj.

A murit de tuberculoză

Turcii din Smyrna (Izmir), neştiind că, în realitate Mustafa Mümin Aksoy Paşa lucra în deplină conspirativitate şi clandestinitate pentru forţele naţionaliste turce, l-au poreclit ”Mümin Trădătorul (Hainul)” sau ”Mümin Ghiaurul (Străinul)”.

Activitatea sa de spion clandestin a fost descoperită de către greci, care au înţeles că acţiunile lor fuseseră cunoscute de turci, care le intuiseră mişcările, reuşind să le reducă şi chiar să le distrugă forţa. Arestat înainte de Marea Ofensivă ) din 26 august – 18 septembrie 1922 (grecii au debarcat la Smyrna, dar au fost înfrânţi, iar oraşul incendiat, grecii fiind practic daţi afară din oraş, casele lor incendiate, mulţi greci murind în timpul luptelor de pe străzile Smyrnei, precum şi în timpul marelui incendiu, numit ”Catastrofa din Smyrna”- între 13 şi 22 septembrie 1922), Mustafa Mümin Aksoy Paşa a fost dus la Închisoarea Palamadi. Armistiţiul de la Mudanya din 11 octombrie 1922 l-a găsit transferat la Închisoarea Palya Istratona, după care a ajuns în Lagărul de prizonieri de la Lusiya Esir.

Ulterior, prizonierii de război greci şi turci au fost schimbaţi, Mustafa Mümin Aksoy Paşa fiind trimis în Turcia la 5 aprilie 1923. Se ştie că, la un timp după eliberare, Mustafa Mümin Aksoy Paşa s-a logodit cu o tânără pe nume Mushine.

Mustafa Mümin Aksoy Paşa a murit de tuberculoză, 25 de ani mai târziu,  la 25 ianuarie 1948, în timp ce călătorea spre Provincia turcească Hakkari, fiind înmormântat la Izmir. Numele Aksoy i-a fost conferit prin Legea Numelor de Familie, adoptată în Republica Turcia. 

Aşadar, Mustafa Mümin Aksoy Paşa, cunoscut ca ”Mümin Trădătorul (Hainul)” sau ”Mümin Ghiaurul (Străinul)” a fost asul spionajului turc din timpul Războiului Turc de Independenţă (1919-1922), care i-a inspirat pe realizatorii serialului ”Patria mea eşti tu!”, în creionarea personajului principal Cevdet.