Documentele au fost prezentate într-o conferinţă de presă la Universitatea Ebraică din Tel Aviv, unde Einstein se numără printre fondatori. Este vorba despre scrisori şi scrieri personale, ca şi schiţe ştiinţifice redactate între anii 1944 şi 1948.
Între ele se află patru scrisori trimise de Einstein prietenului său inginerul elveţian Michele Besso.
Trei dintre aceste scrisori, datate 1916, se referă la ideea lui Einstein legată de absorbţia şi emisia de lumină în cazul atomilor, arată un comunicat al universităţii. Ideea a stat la baza tehnologiei laser.
Profesorul Hanoch Gutfreund, directorul Arhivelor Einstein de la Universitatea Ebraică, a descris ineditele documente ale savantului drept „caracteristice minţii sale creative”. „A umplut pagini întregi cu calcule matematice, care erau fie pregătirea unui articol uimitor, fie schiţe ale ideilor sale ce pregăteau teoria întregului”, a spus profesorul.
De asemenea, între noile documente se găsesc scrisori care prezintă perspectiva pe care o avea Einstein asupra climatului politic din Europa acelor ani, ca evreu care a crescut în Germania.
Savantul a lăsat toate scrierile sale personale şi ştiinţifice Universităţii Ebraice din Tel Aviv, până în prezent, arhiva depăşind un număr de 80.000 de documente, de la manuscrise şi corespondenţă până la fotografii şi materiale legate de activitatea sa publică.
Noul lot de manuscrise a fost achiziţionat pentru arhivă de Fundaţia familiei Crown-Goodman din Chicago, de la un colecţionar privat din Chapel Hill, Carolina de Nord.
În octombrie 2017, o notă redactată de Einstein, privind teoria relativităţii, a fost vândută la licitaţie pentru 1,56 de milioane de dolari.
Albert Einstein a publicat, în 1905, teoria relativităţii restrânse, completată, în 1915, cu teoria relativităţii generalizate, în care a afirmat că timpul accelerează sau încetineşte în funcţie de viteza de deplasare a unui obiect în spaţiu, relativ la poziţia unui alt obiect. Teoria relativităţii a lui Einstein se află la originea a numeroase romane science-fiction, care pun accentul pe distorsiunea timpului şi a spaţiului.
Albert Einstein a fost recompensat în 1921 cu premiul Nobel pentru fizică.