Pentru a afla vârsta, echipa ajutată de istoricul în ştiinţe Eric Scerri de la Universitatea California, a observat că din tabel lipseşte germaniul (descoperit în 1886), dar nu galiul şi scandiul (descoperite în 1875 şi respectiv 1879), ceea ce înseamnă că acesta a fost creat între anii 1875 şi 1886, scrie Atlas Obscura.
„Nu ne putem baza pe altceva, dar aceasta este o metodă de încredere. Elementele au fost descoperite de-a lungul timpului şi ştim când au fost descoperite”, a precizat Scerri.
Cercetătorul suspectează că, la acea vreme, un astfel de tabel ar fi reprezentat o raritate. „Tabelul periodic nu a avut un impact imediat asupra chimiei şi a modului în care este învăţată. La fel ca toate descoperirile ştiinţifice, durează până ajunge în sălile de curs”, a mai adăugat Scerri.
Chimistul Dmitri Mendeleev este cel care a publicat prima versiune a tabelului periodic, care în 1869 a ordonat elementele chimice în funcţie de masa atomică. De asemenea, a prezis existenţa altora şi a lăsat loc în tabel pentru acestea. La un astfel de tabel lucrau şi Lothar Meyer, un chimist german, şi William Odling, un chimist englez. În 1871, Mendeleev a creat un tabel mai comprehensiv, primind credit pentru realizarea lui. De aceea, în ziua de astăzi, se mai numeşte şi tabelul lui Mendeleev.
Eventual, tabelul cu opt coloane a lui Mendeleev a fost înlocuit de unul cu 18 coloane pe care îl cunoaştem astăzi, care ia în considerare şi structura atomică, nu numai masa.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Există un număr limită al elementelor chimice din Tabelul Periodic?
Top 10 aspecte mai puţin cunoscute despre tabelul periodic
Cele mai noi 4 elemente din tabelul periodic au fost denumite – FOTO+VIDEO
Opt elemente chimice foarte utile, dar mai puţin cunoscute – VIDEO