Low Racoviţă, prima staţie românească din Antarctica – 100 de ani în 100 de momente

Mihaela STOICA
18 11. 2018, 16:30

This browser does not support the video element.

Amplasată la 3 km de coasta Ingrid Christensen din Ţara Prinţesei Elisabeta, staţia a primit numele primului biolog care a studiat viaţa din Antarctica, savantul român Emil Racoviţă, cu ocazia primei expediţii ştiinţifice care a iernat în Antarctica (cu nava Belgica, în perioada 1897-1899), şi a lui Philip Law, primul cercetător australian în zona Larsemann Hills (în 1958).

La inaugurarea staţiei a participat şi dr. Florica Topârceanu, primul biolog român, după Emil Racoviţă, precum şi prima femeie biolog din România care a studiat viaţa în Antarctica.
 
Din 9 decembrie 2011, staţia se numeşte Law-Racoviţă-Negoiţă ca recunoaştere internaţională pentru contribuţia exploratorului român Teodor Negoiţă la dezvoltarea ştiinţelor antarctice.

Dr.ing. Teodor Negoiţă, primul român care a atins Polul Nord pe schiuri, este cel care a pus bazele acestei staţii, pe care a şi condus-o şi unde a făcut şi cerectări.

Staţiunea de cercetare, utilizabilă pe perioada verii australe (decembrie – februarie/martie), se află într-o zonă acoperită cu rocă, nu cu gheaţă.

Staţia Law-Racoviţă-Negoiţă este alcătuită dintr-o clădire-laborator, cinci cabane satelit de tip iglu, fiind dotată cu radio VHF permanent funcţional, alimentat de la un panou solar.

Distanţa faţă de Bucureşti a Staţiei Law-Racoviţă-Negoiţă este, în linie dreaptă, de 13.352 km. Pentru a ajunge la baza polară românească din Antarctica cercetătorii români foloseau elicopterul de la staţia Davis, aflată la aproximativ 80 Km NE, sau mergeau pe jos sau cu mijloace motorizate pe rutele stabilite de la cele două staţii vecine (cea rusă şi cea chineză), în cazul folosirii transportului naval.

Din 2015, niciun cercetător român nu a mai ajuns la staţia Law-Racoviţă-Negoiţă, ea fiind folosită preponderent de australieni. Totodată, autorităţile române nu au finanţat niciodată cercetările polare din Antarctica.

Cele mai importante, sugestive, tragice sau fericite momente. Toate sunt cuprinse de agenţia MEDIAFAX în Campania „100 de ani în 100 de momente”, care vă oferă câte un eveniment al fiecărui an din ultimul centenar.

Citeşte şi Dacia 1100, maşina „perfectă pentru idioţi” din care s-au scos, la solicitarea lui Ceauşescu, „luxurile inutile” – 100 de ani in 100 de momente

Citeşte şi Anul în care a fost inaugurat, în Cişmigiu, ansamblul de statui ”Rondul Român” – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1942: Întâlnirea mareşalului Ion Antonescu cu Hitler la Cartierul general al acestuia – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1941: Anul în care se naşte Nae Lăzărescu, cel care avea să devină unul dintre cei mai iubiţi actori – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1940, anul negru în care nord-vestul Transilvaniei ajunge în Ungaria horthystă – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1939, anul în care România a decretat mobilizarea generală în sprijinul Cehoslovaciei – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul în care Maria Tănase devine ”pasărea măiastră” – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul în care ia fiinţă Guban, fabrica care i-a încălţat pe Regele Mihai I, Sophia Loren sau cuplul Ceauşescu – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul în care ia fiinţă Monetăria Statului. Care au fost primele monede bătute – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1935: Vasul "Prinţesa Maria" aducea în ţară rămăşiţele lui Dimitrie Cantemir – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi În 1934 a fost înfiinţat, la Bucureşti, Spitalul de Urgenţă, actualul Spital Floreasca- 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1933: ”Maitreyi”, romanul care îl face celebru la 26 de ani pe Mircea Eliade – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1932 – Premiera filmului ”Visul lui Tănase”, o coproducţie româno-germană. 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1931, anul în care Nicolae Titulescu a fost reales preşedinte la a XII-a Sesiune a Adunării Societăţii Naţiunilor – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1930: Ciuleandra, primul film sonor vorbit în limba română – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Stabilizarea monetară din 1929: leul reprezenta miligrame aur – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1928, anul în care a fost inaugurată "Crucea Eroilor Neamului" de pe Caraiman – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1927: Mihai I devine rege al României la numai cinci ani – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1926: Prima locomotivă cu aburi, construită la Reşiţa – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1925: Anul în care Miron Cristea devine patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1924: Prima medalie olimpică din istoria sportului românesc – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1923: Acarul Păun, vinovatul de serviciu – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1922: Primul gol din istoria echipei de fotbal a României – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Primul spectacol al Operei Române a fost dirijat de George Enescu – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1920: Primul film de desene animate românesc – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1919: Căsătoria principelul Carol cu Zizi Lambrino – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1918: Primul cor care a cântat ”Treceţi Batalioane Românii Carpaţii” – 100 de ani în 100 de momente

Articole recomandate