Canalul Dunăre-Marea Neagră, locul adevăratelor tragedii umane – 100 de ani în 100 de momente

Mihaela STOICA
27 10. 2018, 16:30

This browser does not support the video element.
Având o lungime de 95,6 km, dintre care canalul principal are 64,4 km, canalul cuprinde două ecluze, trei porturi fluviale şi unul maritim.
 
Acest canal a scurtat cu 4.000 de kilometri drumul mărfurilor din Australia şi Orientul Îndepărtat, destinate Europei Centrale. Canalul Dunăre – Marea Neagră este al treilea ca mărime din lume, după Suez şi Panama. Pentru construcţia lui au fost excavate 381 milioane de metri cubi de pământ şi s-au turnat cinci milioane de metri cubi de beton. 
 
Capacitatea anuală maximă de transport a canalului principal este de 80-100 de milioane de tone. 
 
Construcţia Canalului Dunăre – Marea Neagră a început în 1949, iar lucrările au fost sistate în 1955. Acestea au fost reluate în 1975. Mulţi dintre cei care au muncit la canal au fost deţinuţi politici din închisorile comuniste, dar şi persoane din rândul minorităţilor etnice şi religioase. Pentru construcţia Canalului, de-a lungul celor 65 km dintre Constanţa  şi Cernavodă au fost create 14 colonii de muncă forţată, adevărate centre de exterminare a elitelor româneşti. Cea mai mare colonie era la Poarta Albă, acolo aflându-se constant aproximativ 12.000 de deţinuţi, spre deosebire de celelalte colonii peniteniciare (Peninsula, Cernavodă, Noua Culme, Cap Midia, Saligny, Medgidia, Constanţa etc.), tot de pe Canal, care aveau efective de 5.000-7.000 de oameni. La Colonia Galeşul au fost internaţi toţi preoţii aduşi la Canal.
 
De la tineri până la bătrâni, ţărani sau intelectuali, toţi erau infometaţi, distrofici, bolnavi şi trebuiau să sape albia Canalului cu lopeţi şi târnăcoape, cărând apoi pământul în roabe hodorogite. Săpau şi cărau timp de zece ore pe zi, la temperaturi care au ajuns şi la minus 25 de grade Celsius, având o singură pauză de masă de o jumătate de oră în tot  acest timp.
 
Canalul Dunăre-Marea Neagră a fost locul unor adevărate tragedii umane.
 
Cele mai importante, sugestive, tragice sau fericite momente. Toate sunt cuprinse de agenţia MEDIAFAX în Campania „100 de ani în 100 de momente”, care vă oferă câte un eveniment al fiecărui an din ultimul centenar.

Citeşte şi Dacia 1100, maşina „perfectă pentru idioţi” din care s-au scos, la solicitarea lui Ceauşescu, „luxurile inutile” – 100 de ani in 100 de momente

Citeşte şi Anul în care a fost inaugurat, în Cişmigiu, ansamblul de statui ”Rondul Român” – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1942: Întâlnirea mareşalului Ion Antonescu cu Hitler la Cartierul general al acestuia – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1941: Anul în care se naşte Nae Lăzărescu, cel care avea să devină unul dintre cei mai iubiţi actori – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1940, anul negru în care nord-vestul Transilvaniei ajunge în Ungaria horthystă – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1939, anul în care România a decretat mobilizarea generală în sprijinul Cehoslovaciei – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul în care Maria Tănase devine ”pasărea măiastră” – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul în care ia fiinţă Guban, fabrica care i-a încălţat pe Regele Mihai I, Sophia Loren sau cuplul Ceauşescu – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul în care ia fiinţă Monetăria Statului. Care au fost primele monede bătute – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1935: Vasul "Prinţesa Maria" aducea în ţară rămăşiţele lui Dimitrie Cantemir – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi În 1934 a fost înfiinţat, la Bucureşti, Spitalul de Urgenţă, actualul Spital Floreasca- 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1933: ”Maitreyi”, romanul care îl face celebru la 26 de ani pe Mircea Eliade – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1932 – Premiera filmului ”Visul lui Tănase”, o coproducţie româno-germană. 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1931, anul în care Nicolae Titulescu a fost reales preşedinte la a XII-a Sesiune a Adunării Societăţii Naţiunilor – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1930: Ciuleandra, primul film sonor vorbit în limba română – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Stabilizarea monetară din 1929: leul reprezenta miligrame aur – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1928, anul în care a fost inaugurată "Crucea Eroilor Neamului" de pe Caraiman – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1927: Mihai I devine rege al României la numai cinci ani – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1926: Prima locomotivă cu aburi, construită la Reşiţa – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1925: Anul în care Miron Cristea devine patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1924: Prima medalie olimpică din istoria sportului românesc – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1923: Acarul Păun, vinovatul de serviciu – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1922: Primul gol din istoria echipei de fotbal a României – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Primul spectacol al Operei Române a fost dirijat de George Enescu – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1920: Primul film de desene animate românesc – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1919: Căsătoria principelul Carol cu Zizi Lambrino – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1918: Primul cor care a cântat ”Treceţi Batalioane Românii Carpaţii” – 100 de ani în 100 de momente

Articole recomandate