Decizia lui Ceauşescu de a lichida datoria externă şi înfometarea românilor – 100 de ani în 100 de momente

Mihaela STOICA
25 10. 2018, 20:51

This browser does not support the video element.
În acelaşi an, România se confrunta cu o inflaţie puternică, preţurile crescând cu 17%. În acest context, Nicolae Ceauşescu a decis lichidarea datoriei externe până în 1990, fără a mai lua noi credite.
 
Românii au îndurat, însă, măsuri de austeritate fără precedent. O mare parte a producţiei agricole şi industriale a ţării a fost reorientată spre export, în timp ce restul cetăţenilor a fost au fost privaţi de alimentele şi bunurile de consum de bază.
 
Propaganda comunistă susţinea că un adult nu trebuie să consume mai mult de 3.000 de calorii pe zi. În acest context, alimentele de bază au fost raţionalizate şi reduse progresiv până la un kilogram de zahăr, ulei, carne, făină, o jumătate de pachet de unt, cinci ouă, două kilograme de mălai de persoană pe lună. Toate aceste produse erau, însă, de foarte slabă calitate. Bunurile destinate exportului erau făcute la standarde de calitate ridicată şi vândute de obicei în pierdere, la preţuri de dumping. Pentru românii de rând era o adevărată bucurie atunci când îşi puteau cumpăra bunuri refuzate la export din motive calitative. Pe cartelă se dădea şi benzina.
 
Totodată, coada la magazinele alimentare a devenit un fenomen larg răspândit în anii ’80. Întreruperile în alimentarea cu apă, curent electric, gaze naturale au devenit frecvente, iar blocurile de locuinţe erau încălzite ocazional prin sistemul public de termoficare. 
 
În ciuda lipsei de alimente, treptat aveau loc majorări de preţuri, iar românii au ajuns să trăiască la limita subzistenţei. 
 
Proiectul industrializării şi urbanizării forţate a continuat, ignorând dificultatea economică. La fel au continuat şi proiectele megalomanice, care consumau bani mulţi.
 
Totodată, măsurile represive ale organelor de Securitate s-au înăsprit, provocând teamă în rândul populaţiei şi limitând libertatea de exprimare.
 
În plan extern, această perioadă este caracterizată de o izolare a României nu numai faţă de lumea occidentală, ci şi faţă de lagărul socialist.
 
La finele lunii martie 1989,  Nicolae Ceauşescu a anunţat lichidarea datoriei externe, cu câteva luni înaintea căderii regimului comunist. 
 
Cele mai importante, sugestive, tragice sau fericite momente. Toate sunt cuprinse de agenţia MEDIAFAX în Campania „100 de ani în 100 de momente”, care vă oferă câte un eveniment al fiecărui an din ultimul centenar.

Citeşte şi Dacia 1100, maşina „perfectă pentru idioţi” din care s-au scos, la solicitarea lui Ceauşescu, „luxurile inutile” – 100 de ani in 100 de momente

Citeşte şi Anul în care a fost inaugurat, în Cişmigiu, ansamblul de statui ”Rondul Român” – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1942: Întâlnirea mareşalului Ion Antonescu cu Hitler la Cartierul general al acestuia – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1941: Anul în care se naşte Nae Lăzărescu, cel care avea să devină unul dintre cei mai iubiţi actori – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1940, anul negru în care nord-vestul Transilvaniei ajunge în Ungaria horthystă – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1939, anul în care România a decretat mobilizarea generală în sprijinul Cehoslovaciei – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul în care Maria Tănase devine ”pasărea măiastră” – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul în care ia fiinţă Guban, fabrica care i-a încălţat pe Regele Mihai I, Sophia Loren sau cuplul Ceauşescu – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul în care ia fiinţă Monetăria Statului. Care au fost primele monede bătute – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1935: Vasul "Prinţesa Maria" aducea în ţară rămăşiţele lui Dimitrie Cantemir – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi În 1934 a fost înfiinţat, la Bucureşti, Spitalul de Urgenţă, actualul Spital Floreasca- 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1933: ”Maitreyi”, romanul care îl face celebru la 26 de ani pe Mircea Eliade – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1932 – Premiera filmului ”Visul lui Tănase”, o coproducţie româno-germană. 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1931, anul în care Nicolae Titulescu a fost reales preşedinte la a XII-a Sesiune a Adunării Societăţii Naţiunilor – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1930: Ciuleandra, primul film sonor vorbit în limba română – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Stabilizarea monetară din 1929: leul reprezenta miligrame aur – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1928, anul în care a fost inaugurată "Crucea Eroilor Neamului" de pe Caraiman – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1927: Mihai I devine rege al României la numai cinci ani – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1926: Prima locomotivă cu aburi, construită la Reşiţa – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1925: Anul în care Miron Cristea devine patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1924: Prima medalie olimpică din istoria sportului românesc – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1923: Acarul Păun, vinovatul de serviciu – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1922: Primul gol din istoria echipei de fotbal a României – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Primul spectacol al Operei Române a fost dirijat de George Enescu – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1920: Primul film de desene animate românesc – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1919: Căsătoria principelul Carol cu Zizi Lambrino – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1918: Primul cor care a cântat ”Treceţi Batalioane Românii Carpaţii” – 100 de ani în 100 de momente

Articole recomandate