Alcoolul a avut un rol social în preistorie
„De ce beau oamenii? Pentru o persoană care aşteaptă într-un bar într-o seară călduroasă de vară, răspunsul pare simplu: băutura este o plăcere şi o relaxare. Pentru oficialii responsabili de sănătatea publică ce au citit cele mai noi studii referitoare la efectele negative ale consumului de alcool asupra societăţii, răspunsul ar putea părea frustrant. De ce ar bea cineva, dacă este atât de rău? Pentru mine şi pentru colegii psihologi evoluţionişti, răspunsul poate fi pus într-o nouă lumină, fascinantă, în contextul unor noi studii cu rezultate inedite. Este vorba de o situaţie simplă, dar complexă în acelaşi timp”, afirmă editorialistul Robin Dunbar, observând că oamenii sunt fiinţe sociale, care folosesc prieteniile pentru a se apăra de ameninţări externe şi de stres. „Grupurile sociale ale primatelor, spre deosebire de alte animale, se bazează pe legături pentru a menţine coerenţa socială. În cazul oamenilor, o sticlă de vin roşu joacă un rol puternic”, crede editorialistul.
Nu este doar faptul că alcoolul îi face pe oameni să înlăture inhibiţiile sociale şi să devină exagerat de prietenoşi. Mai degrabă este vorba de faptul că alcoolul declanşează mecanismul cerebral implicat în construirea şi menţinerea prieteniilor, sistemul endorfin, notează Robin Dunbar.
„Oamenii sunt asociaţi consumului de alcool încă din perioada preistoriei. Arheologi precum Patrick McGovern, de la Muzeul Universităţii Pennsylvania, au descoperit reziduuri de fermentare în vase de lut din China care au vechimea de peste 8.000 de ani. (…) Pentru oameni, (…), băuturile fermentate joacă un rol central în organizarea festivităţilor în întreaga lume, iar festivităţile sunt legate de prietenii. Probabil că, din acest punct de vedere, alcoolul joacă un rol central. Avem nevoie de prieteni, deoarece ei ne oferă ajutor la nevoie ori ştiu să ne asculte în mod empatic. Dar prieteniile au şi alte avantaje. Una dintre cele mai mari surprize din ultimul deceniu au fost numeroasele studii care arată că fericirea noastră, sănătatea şi reacţiile la boli – chiar şi rapiditatea recuperării şi durata de viaţă – toate sunt influenţate de numărul de prieteni pe care îi avem”, subliniază Robin Dunbar, avertizând însă că excesele în consumul de băuturi alcoolice sunt dăunătoare, notează Mediafax.
„Sigur că, la fel care orice lucru biologic, cine consumă alcool în mod excesiv va intra într-o spirală negativă înainte de a-şi da seama. Dar acest lucru este adevărat şi despre mâncare. Sarea, proteinele, grăsimile şi zahărul sunt bune, dar consumate în exces generează o serie de boli – diabet, obezitate, cancer, hipertensiune şi altele. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul consumului de alcool: câteva guri creează relaxare şi sociabilitate, chiar ar putea fi benefice. Dar cine consumă prea mult plăteşte preţul”, atrage atenţia editorialistul.
Pe de altă parte, potrivit unui studiu recent publicat de revista The Lancet, consumul de alcool constituie unul dintre principalii factori de îmbolnăvire şi deces pe plan mondial, cel mai sigur mod de eliminare a riscurilor fiind evitarea totală a alcoolului. „La nivel mondial, consumul de alcool a fost în 2016 al şaptelea factor de risc atât pentru decese, cât şi din punctul de vedere al incapacităţii generate de boală (…). La categoria de vârstă 15-49 de ani, consumul de alcool era în 2016 principalul factor de risc, la nivel global, cu o rată a mortalităţii de 3,8% în rândul femeilor şi de 12,2% în rândul bărbaţilor”, arată studiul. Conform studiului, consumul de alcool este asociat cu producerea a 60 de boli cronice şi acute. În 2016, 32,5% din populaţia lumii consuma alcool, adică 2,4 miliarde de oameni (1,5 miliarde de bărbaţi şi 0,9 miliarde de femei). Principalii factori care pot provoca decesul din cauza consumului de alcool sunt tuberculoza, accidentele rutiere şi autovătămarea.