Cimitirul a fost prima dată descoperit de jefuitori în 1976, care l-au distrus cu o asemenea ferocitate încât au izbucnit şi conflicte între găştile rivale. Autorităţile locale au fost mituite, pierzându-se vestigii extrem de preţioase, scrie The History Blog.
Abia în 1978, odată cu instalarea gărzilor şi începerea excavărilor oficiale, jefuirea mormintelor a încetat (deşi există dovezi ale jefuirilor din anii 2000).
Noul mormânt descoperit are 4 gropi adânci săpate în podea, fiecare acoperite cu plăci de rocă. A fost găsită o varietate de artefacte, de la vase decorate cu reprezentări stilizate de plante şi vieţuitoare marine şi motive care sunt considerate descendentele artei cretane de la Knossos. De asemenea, arheologii au mai descoperit şi cuţite şi săbii din cupru, vârfuri de săgeată din pirită şi obsidian, bijuterii, coliere din ametist şi aur, ace şi pietre inscripţionate.
Mormântul a continuat să fie folosit în era miceniană târzie (1400 – 1200 î.e.n.), iar decedaţii au fost puşi pe podea şi nu în gropile de dedesubt. În această perioadă, înmormântările au fost mai simple şi mai sărace. Prăbuşirea pietrei de pe acoperiş a pus capăt orcărei posibilităţi de reutilizare pentru noi înmormântări şi i-a ascuns locaţia, protejându-l de interferenţe – ceea ce a dus ca acesta să rămână intact, chiar dacă, înainte de jefuitorii moderni, grecii şi romanii au folosit zona folosind ca cimitir şi/sau au construit deasupra acesteia.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Cel mai mic mormânt tracic, jefuit recent, a fost excavat de arheologi