Coloniile de muncă, locul în care au murit mulţi români – 100 de ani in 100 de momente

Mihaela STOICA
01 10. 2018, 18:00

This browser does not support the video element.
Ca urmare a revoluţiei din Ungaria din 1956, prezidiul Marii Adunări Naţionale a adoptat Decretul 89 prin care s-au înfiinţat aşa-numitele „locuri de muncă obligatorii”, în care urmau să fie internate persoanele care prin „faptele sau manifestările lor primejduiesc sau încearcă să primejduiască ordinea în stat, dacă ele nu constituie infracţiuni”.
 
Pedeapsa era între 2 şi 6 ani, internarea fiind decisă de o comisie compusă din doi adjuncţi ai ministrului Afacerilor Interne şi un adjunct al Procurorului General. 
 
Conform statisticilor ţinute de Securitate identificate de C.N.S.A.S, în perioada 1958-1963 au fost internate 3.658 persoane (3.663 după o altă statistică). Dintre acestea, 1.899 erau ţărani, 436 muncitori, 207 profesori şi învăţători, 241 funcţionari etc. Conform statisticilor Securităţii, în perioada 1949-1964, au fost dislocate şi s-a stabilit domiciliu obligatoriu unui număr de circa 60.000 de persoane. 
 
Trebuie precizat că statisticile Securităţii au fost întocmite în mare parte în a doua parte a anilor 1960, pe baza unor rapoarte oficiale incomplete. Prin urmare, nu se ştie deocamdată cu precizie numărul persoanelor internate în unităţi şi colonii de muncă, la fel cum nu este cunoscut cu exactitate numărul deţinuţilor politici din închisorile comuniste. 
 
Regimul de muncă era extrem de aspru. Internaţii din coloniile de muncă erau folosiţi la muncă brută, cu mijloace rudimentare, în domenii precum construcţii, minerit, agricultură sau amenajarea teritoriului. Unele dintre cele mai cunoscute colonii de muncă au fost la Canal (Poarta Albă, Capul Midia, Cernavodă, Saligny, Castelul, Galeş, Peninsula, Noua Culme, Taşaul etc), Balta Brăilei (Periprava, Salcia, Grindu, Giurgeni, Ostrov, Chilia Veche, Florica etc) şi în exploatări miniere (Baia Sprie, Cavnic, Nistru).
 
Normele fixate erau foarte greu sau imposibil de îndeplinit. În toate coloniile, rata mortalităţii era ridicată. Persoanele decedate din cauza regimului de detenţie erau îngropate de obicei în morminte nemarcate sau în gropi comune. Au fost situaţii în care oamenii au fost îngropaţi de vii sau în care cadavrele au fost profanate. 
 
Cele mai importante, sugestive, tragice sau fericite momente. Toate sunt cuprinse de agenţia MEDIAFAX în Campania „100 de ani în 100 de momente”, care vă oferă câte un eveniment al fiecărui an din ultimul centenar.

Citeşte şi 1947: Stalin devine cetăţean de onoare al României – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul în care George Enescu şi Maruca Cantacuzino au plecat definitiv din România, presaţi de comunişti – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1945: Reforma agrară – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1944: Premiera piesei "Steaua fără nume”. Autorul ei Mihail Sebastian a fost nevoit să se ascundă – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul în care a fost inaugurat, în Cişmigiu, ansamblul de statui ”Rondul Român” – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1942: Întâlnirea mareşalului Ion Antonescu cu Hitler la Cartierul general al acestuia – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1941: Anul în care se naşte Nae Lăzărescu, cel care avea să devină unul dintre cei mai iubiţi actori – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1940, anul negru în care nord-vestul Transilvaniei ajunge în Ungaria horthystă – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1939, anul în care România a decretat mobilizarea generală în sprijinul Cehoslovaciei – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul în care Maria Tănase devine ”pasărea măiastră” – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul în care ia fiinţă Guban, fabrica care i-a încălţat pe Regele Mihai I, Sophia Loren sau cuplul Ceauşescu – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul în care ia fiinţă Monetăria Statului. Care au fost primele monede bătute – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1935: Vasul "Prinţesa Maria" aducea în ţară rămăşiţele lui Dimitrie Cantemir – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi În 1934 a fost înfiinţat, la Bucureşti, Spitalul de Urgenţă, actualul Spital Floreasca- 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1933: ”Maitreyi”, romanul care îl face celebru la 26 de ani pe Mircea Eliade – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1932 – Premiera filmului ”Visul lui Tănase”, o coproducţie româno-germană. 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1931, anul în care Nicolae Titulescu a fost reales preşedinte la a XII-a Sesiune a Adunării Societăţii Naţiunilor – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1930: Ciuleandra, primul film sonor vorbit în limba română – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Stabilizarea monetară din 1929: leul reprezenta miligrame aur – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1928, anul în care a fost inaugurată "Crucea Eroilor Neamului" de pe Caraiman – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1927: Mihai I devine rege al României la numai cinci ani – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1926: Prima locomotivă cu aburi, construită la Reşiţa – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi 1925: Anul în care Miron Cristea devine patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1924: Prima medalie olimpică din istoria sportului românesc – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1923: Acarul Păun, vinovatul de serviciu – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1922: Primul gol din istoria echipei de fotbal a României – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Primul spectacol al Operei Române a fost dirijat de George Enescu – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1920: Primul film de desene animate românesc – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1919: Căsătoria principelul Carol cu Zizi Lambrino – 100 de ani în 100 de momente

Citeşte şi Anul 1918: Primul cor care a cântat ”Treceţi Batalioane Românii Carpaţii” – 100 de ani în 100 de momente

Articole recomandate