Top 10 cele mai stranii tehnici de înfrumuseţare ale celor mai frumoase femei din istorie

ListVerse prezintă o listă cu secretele de frumuseţe ale femeilor marcante din istorie:

Masca de faţă cu viţel crud a împărătesei Elisabeta 

• Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?
• Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”

Considerată una dintre cele mai frumoase femei de pe Pământ, împărăteasa Elisabeta a Austriei era faimoasă pe întregul continent european pentru pielea sa impecabilă şi părul său castaniu ce era extrem de lung. Pentru a-şi meţine pielea frumoasă, împărăteasa zdrobea căpşuni pe care şi le punea apoi pe mâini, faţă, gât, se îmbăia în ulei de măsline cald şi dormea cu ceea ce ea descria ca fiind o „mască cu viţel crud în interior”. 

Împărăteasa avea şi o dietă alimentară diferită. Felul de mâncare preferat al ei era realizat din extracte presate din pui, potârniche, vânat şi vită. Însă, chiar şi când mânca, purta un corset extrem de strâns ce îi ajuta talia să ajungă la o circumferinţă de 49,5 centimetri. 

Petrecea 3 ore zilnic pentru a-şi aranja părul şi din această cauză stătea cea mai mare parte a timpului în interior, pentru ca vântul să nu-i strice părul. 

Cleopatra şi îmbăiatul în lapte de măgăriţă

Cleopatra este considerată una dintre cele mai puternice şi frumoase femei din istorie. Aceasta utiliza remediile pentru frumuseţe populare vremurilor ei, purta un ruj creat din intestine zdrobite de cărăbuş şi se dădea, pe sub ochi, cu fecale de crocodil făcute pudră. 

Însă, pentru frumuseţea întregului corp, Cleopatra utiliza unul dintre cele mai scumpe alimente din acele vremuri: laptele acru de măgăriţă. Servitorii ei mulgau 700 de măgăriţe, zilnic, pentru a umple o întreagă cadă. Ea credea că acest remediu îi va reduce ridurile. 

Neferititi utiliza machiaj în exces

Numele lui Nefertiti înseamnă „cel frumos a venit”, iar regina Egiptului lua în serios acest lucru. Reginele din perioada lui Nefertiti erau îngropate alături de machiajul lor, aşadar arheologii au reuşit să afle astfel câteva dintre secretele de frumuseţe ale lor. Nefertiti se epila pe tot corpul, inclusiv pe cap. Aceasta prefera să poarte peruci şi să se macheze în jurul ochilor cu kohl. Kohl-ul era realizat, în Egiptul Antic, din plumb negru sau galenă. Ceea ce înseamnă că Nefertiti se otrăvea singură cu plumb de fiecare dată când se machia. O altă substanţă toxică pe care Neferititi o folosea ca ruj era manita de brom. 

Regina Elisabeta I îşi acoperea pielea cu plumb

Deşi Neferititi îşi punea plumb doar în jurul ochilor, regina Elisabeta I îl folosea în exces. În perioada reginei britanice Elisabeta I, unul dintre cele mai populare produse pentru piele era „ceruza veneţiană”, ce era realizată dintr-un amestec de plumb şi oţet, pe care femeile şi-o puneau pe piele pentru a căpăta o culoare albă de porţelan. Însă nimeni nu folosea la fel de multă ceruză precum regina Elisabeta I. Atunci când avea 29 de ani, regina s-a îmbolnăvit de variolă şi a rămas cu cicatrici pe piele. Era mult prea umilită să iasă astfel în public, aşadar îşi acoperea fiecare parte a corpului cu vopseaua albă toxică. 

Regina Elisabeta utiliza atât de multă încât era de nerecunoscut fără ea. 

Apa de porumbei fierţi a Mariei Antoaneta

Regina Franţei, Maria Antoaneta, se culca mereu cu o mască pe faţă, realizată din coniac, ouă, lapte praf şi lămâie. Aceasta îşi începea ziua spălându-se pe faţă cu o soluţie făcută din porumbei. În acea perioadă se vindea un produs cosmetic care ar fi fost produs din „opt porumbei fierţi”. 

Apoi începea să se îmbrace. Ca regină a Franţei, nu putea fi văzută de două ori cu aceleaşi haine, aşadar cheltuia 120.000 de livre pe haine anual, cuantumul a 4 milioane de dolari din prezent. De asemenea, Antoaneta îşi trasa venele cu un creion albastru. 

Băile în vin ale reginei Maria a Scoţiei

Maria I a Scoţiei nu avea chiar o frumuseţe naturală, totuşi era regină şi trebuia să se ridice la anumite standarde. Pentru a-şi păstra pielea elastică, servitorii îi umpleau cada cu vin alb. Tehnica este folosită şi în prezent şi poartă denumirea e vinoterapie. 

Împărăteasa Zoe Porfirogenet şi-a creat propiul laborator de cosmetice

Împărăteasa Zoe Porfirogenet este considerată una dintre cele mai frumoase femei ale Imperiului Bizantin. Se spune că şi atunci când avea 60 de ani arăta de parcă ar fi avut 20 de ani. Însă, probabil, nu i-a fost uşor. După ce a devenit împărăteasă, Zoe şi-a creat un întreg laborator dedicat realizării produselor cosmetice. Se spunea că, precum „un pui bine gătit, fiecare parte din ea era fermă şi într-o condiţie bună”, iar împărăteasa arăta atât de bine, încât niciun bărbat nu putea spune o propoziţie fără să se bâlbăie. 

Lucrezia Borgia se spăla câteva zile pe cap

Lucrezia Borgia era cunoscută pentru părul său spectaculos, însă acest lucru era obţinut cu multă muncă. Toţi membrii familiei sale aveau părul închis la culoare, însă Lucreţia avea părul strălucitor şi blond. Acest lucru se datora zilelor întregi petrecute spălându-şi părul cu leşie şi suc de lămâie, apoi îl usca în lumina soarelui. 

Procesul dura atât de mult timp, încât ea îşi anula multiple călătorii pentru a-şi spăla părul. 

Elena din Troia făcea baie în oţet

Elena din Troia a fost femeia a cărui chip a dus la moartea a mii de bărbaţi, Ei bine asta regăsim în scrierile lui Homer, care nu a omis procedurile de înfrumuseţare ale femeii. Conform Iliadei, Elena din Troia făcea baie în oţet. În fiecare zi, servitorii îi pregăteau o cadă plină cu acest acid. Tehnica este utilizată şi în prezent, un amestec de oţet de mere şi apă este utiizat pentru un pH echilibrat al corpului. 

Simonetta Vespucci: arsenic, lipitori şi urină umană

Deşi multă lume nu îi ştie numele, chipul său a devenit cunoscut datorită tabloului renascentist „Naşterea lui Venus”, de Sandro Botticelli. În Renascentism, toate femeile doreau să arate ca Simonetta Vespucci. Aşadar i-au copiat procedurile de înfrumuseţare. Pentru a-şi păstra pielea palidă, femeile din perioada lui Vespucci îşi puneau lipitori pe urechi care trăgeau sângele din zona feţei, fapt ce le oferea paloarea. 

Cele care considerau tehnica prea dureroasă realizau o mască din pâine, albuşuri şi oţet pe care o aplicau pe faţă. De asemenea, spâncenele, în acea perioadă, trebuiau îndepărtate complet. În general, procesul era realizat din arsenic şi nisip. Femeile ce doreau să aibă părul deschis la culoare, precum cel al lui Vespucci, utilizau urină umană ca înălbitor. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: