Conform unei descoperiri remarcabile, populaţiile făceau brânză acum cel puţin 7.200 de ani, cu 4.000 de ani mai devreme decât se credea anterior
„Această descoperire împinge fabricarea brânzeturilor cu 4.000 de ani”, a precizat Sarah B. McClure, profesoară de antropologie de la Pennsylvania State University, o membră a echipei de cercetare.
Prezenţa laptelui în vasele de lut din această regiune datează de acum 7.700 de ani, cu 500 de ani mai devreme decât produsele fermentate. Analizele genetice asupra populaţiilor din regiune indică faptul că adulţii erau intoleranţi la lactoză, dar copiii puteau consuma lapte până la vârsta de 10 ani, informează Phys.
După 500 de ani, cercetătorii au văzut o schimbare nu doar în apariţia produselor fermentate, ci şi în stilului şi formei vaselor de lut.
„Producţia de brânzeturi este suficient de importantă încât oamenii să realizeze noi tipuri de vase. Vedem o schimbare culturală”, a adăugat McClure.
Studiul a fost publicat pe 5 septembrie în revista PLOS ONE. Savanţii au analizat artefactele din două situri croate: Pokrovnik şi Danilo Bitinj. Atunci când a fost posibil, au selectat mostre de la oalele necurăţate. Au analizat reziduurile cu ajutorul izotopilor de carbon, care pot indica tipul de grăsimi şi care pot distinge între carne, peşte, lapte sau produse lactate fermentate. Pentru a determina vârsta, au folosit datarea cu radiocarbon pe oase şi seminţe.
Conform cercetătorilor, lactatele – în special brânzeturile şi produsele de lapte fermentat – ar fi deschis regiunile europene nordice pentru agricultură iar astfel se putea reduce mortalitatea infantilă şi putea permite creşterea populaţiei umane în zone până atunci inaccesibile din cauza climatului rece care nu permitea cultivarea plantelor; oferind în acelaşi timp o sursă de alimentaţie pentru adulţi care putea fi depozitată.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
TOP 10 descoperiri arheologice din 2017
Încă o descoperire uimitoare făcută de arheologi în Mormântul Sfânt