Urechile au fost avariate în încercarea de a folosi capul drept cărămidă, dar oricum, forma rotundă a capului nu era optimă pentru folosirea în construcţii, cu sau fără urechi, astfel că a fost aruncat într-o groapă, fiind găsit după un aproximativ un mileniu de arheologi, scrie The History Blog.
„Frizura, bărbia şi ochii indică faptul că statuia este din secolul al treilea e.n., în aşa-numita perioadă cu ‘împăraţi-soldaţi’ (235 – 284 e.n.)”, a precizat Gergana Kabakchieva, arheologul care a condus studiul. „Bazându-ne pe dimensiunea capului, putem spune că statuia era puţin mai mică decât dimensiunea reală a omului, având probabil circa 1,5 metri”, a adăugat cercetătoarea. Aceasta adaugă şi că „statuia a fost probabil lucrarea unui sculptor local din Ulpia Oescus”.
Oescus a devenit o bază militară fortificată permanentă în anul 9 e.n., în timpul lui Augustus, fiind şi adăpost pentru legiunile care au participat în războiul daco-roman de la începutul secolului al II-lea e.n.
O aşezare civilă a veteranilor a fost construită şi a primit statutul de colonia de către împăratul Traian, una dintre cele trei coloniae din Bulgaria de astăzi. O colonia era cel mai înalt statut pe care o aşezare din teritoriul roman cucerit o putea primi. De asemenea, numele mijlociu al împăratului, Ulpius, a fost integrat în numele oraşului.
Mai mult, zona se afla în cea mai fertilă zonă a Dunării la sud de râul Iskar, la intersecţia mai multor drumuri romane, ceea ce a permit oraşului să se dezvolte, devenind una dintre cele mai prospere aşezări din Moesia Inferior.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
8 MARI motive ale prăbuşirii Romei
Ultimul împărat al Imperiului Roman: Teodosiu I
Baiae, unul dintre cele mai bogate oraşe ale Imperiului Roman se află acum pe fundul mării