Un studiu asupra dinţilor britanicilor poate scoate la iveală detalii cruciale despre alimentaţia anticilor
Placa dentară se acumulează pe suprafaţa dinţilor în timpul vieţii şi este mineralizată de componentele salivei pentru a forma tartrul care, în proces, îngroapă proteinele din hrana pe care o consumăm, scrie Phys.
Identificarea multor tipuri de mâncăruri, în particular cele vegetale, în dietele oamenilor din trecut, este o provocare, deoarece de obicei acestea nu lasă urme arheologice.
S-a arătat în descoperirile precedente că tartrul poate păstra proteina laptelui, dar noul studiu condus de cercetătorii de la Universitatea York şi de la Institutul Max Planck a arătat pentru prima dată că acesta poate prezenta informaţii mai precise cu privire la o gamă mai largă de proteine din mâncare, inclusiv cele din plante.
Descoperirea poate oferi cunoştinţe despre dieta şi stilul de viaţă al strămoşilor, adăugând şi importanţa vestigiilor dentare pentru înţelegerea evoluţiei umane.
Echipa are în plan să folosească rezultatele acestui studiu pentru a ajuta la rafinarea metodelor de detectare a proteinelor şi pentru a răspunde la anumite întrebări din domeniul cercetării alimentaţiei oamenilor din trecut.
„Această abordare are fi utilă în mod particular în detectarea culturilor de plante, în special în regiuni unde rămăşiţele macrobotanice nu au fost conservate”, a precizat Camilla Speller, autoare a studiului de la Departamentul de Arheologie din cadrul Universităţii York.
Arheologii au analizat 100 de mostre din insula britanică a populaţiilor din trecut şi 14 mostre ale oamenilor moderni, găsind că proteinele din alimente pot fi găsite în aproximativ o treime din mostrele analizate.
„În urma analizelor dinţilor celor care au trăit în era victoriană, am identificat proteine asociate cu alimentele din plante, precum cerealele, mazărea şi varza. Ocazional, am găsit dovezi ale existenţei laptelui şi cerealelor în aceeaşi gură”, a adăugat Speller.
În mostrele moderne, savanţii au găsit proteine care reflectă o dietă britanică normală, cu cartofi, soia, alune şi lapte.
„Deşi există multe lucruri pe care nu le cunoaştem, studiul arată că tartrul dentar vechi conţine informaţii cu privire la dietă, inclusiv produse alimentare care de obicei nu supravieţuiesc în situri arheologice”, a adăugat Jessica Hendy de la Departamentul de Arheologie din cadrul Institutului Max Planck din Germania, autoarea principală a studiului publicat recent în Proceedings of the Royal Society B.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Descoperire importantă în România: un sit arheologic de acum 5.200 de ani
11 descoperiri arheologice care dovedesc că trecutul încă deţine multe secrete
Descoperire FASCINANTĂ, făcută de un arheolog amator în Scoţia. Sunt câteva sute – FOTO
Descoperire de excepţie în Egipt într-un complex funerar. ”Poate fi numită o senzaţie”