Capela, bereta în care mulţi soldaţi români au murit în Primul Război Mondial. ”Din păcate, unirea s-a făcut în urma unei mari jertfe. Nu este numai un act de sărbătoare”
„Prin acest proiect dorim să transmitem mesajul că ţăranul până la urmă, prin postura de ţăran militar, a realizat unirea. Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului este locul propice pentru un asemenea proiect, pentru că aici avem tot cadrul natural, dar şi monumentele, patrimonul care există aici care ilustrează locurile în care s-a realizat unirea, pentru că Marea Unire s-a realizat în urma unui război, din păcate sângeros pentru întreaga lume, dar şi pentru România”, a afirmat Adrian Alexe, muzeograf muzeul ASTRA .
Animaţiile de la Muzeul ASTRA au arătat, printre altele, cum se realizau rechiziţiile, prin transportul de cereale, dar şi cum se realiza luarea la oaste.
„În 1916, România a mobilizat un milion de bărbaţi. România avea atunci o populaţie de aproape şapte milioane. Ulterior, după ce din România a mai rămas doar Moldova, restul fiind ocupată de trupele germane, sigur că a scăzut şi numărul de mobilizaţi. Asta însemna că cel care răspundea de familie, nu mai era capul bărbatul, ci femeia şi copiii. Ei au fost cei care au dus greul acasă. Ei trebuiau să susţină atât familia, cât şi frontul. Tot acest greu a căzut pe umerii celor slabi, cum îi numeau în trecut – femeile, bătrânii şi copiii”, a adăugat Adrian Alexe.
Acest lucru se întâmpla deoarece cea mai mare parte a produselor ţăranilor erau rechiziţionate de către capii armatei române pentru a întreţine şi hrăni soldaţii de pe front.
„Toată munca pe care o făcea bărbatul înainte, o făceau acum numai femeia şi copiii, astfel încât statul să rechiziţioneze produsele şi să le trimită pe front, pentru că soldatul doar lupta, nu avea timp să şi muncească”, mai spune el.
Uniforma jandarmilor rurali
Îmbrăcat într-o replică a ţinutei unui jandarm local din Primul Război Mondial, istoricul ne-a vorbit despre însemmnătatea acestei uniforme.
„Este uniforma unui jandarm rural, de dinainte de Primul Război Mondial. Pentru că jandarmii rurali erau trupe din linia a doua sau care rămâneau în spatele frontului De aceea purtau uniforme vechi. Uniforma asta este destul de improprie pentru că ea, fiind albă, se purta la toate evenimentele. Se purta şi la campanie, nu era foarte practică”, a precizat muzeograful.
Adrian Alexe, muzeograf muzeul ASTRA
Elementul cel mai important al ţinutei muzeografului este capela, pe care au purtat-o soldaţii din România şi în Primul Război Mondial şi în cel de Al Doilea Război Mondial.
„Este un element identitar al uniformei româneşti. La 1881, pe vremea lui Carol I, soldatul român avea uniformă simplă. În cazarmă purta un capel, era o beretă fără acest cozoroc. În 1881 i se adaugă cozorocul şi capela a rămas sub forma asta, până în 1948, sub diferite culori. Contează că a fost purtată de strămoşii noştri, ai tăi, ai mei, în toate cele două războaie mondiale. Soldatul român a murit în aşa ceva. Capela românească, însemnele de grad şi petliţele sunt elemente identitare ale soldaţilor”, a adăugat Adrian Alexe.
Pe uniforma acestuia se regăsesc şi gradele cu zig zag, un element preluat din arta populară, aşa numitul motiv al dintelui de lup. Un alt simbol al identităţii armatei româneşti a fost petliţa săgeată. Era un simbol care indica arma: cavalerie, infanterie, artilerie.
„Erau purtate de ţăranul militar, pentru că ei au constituit baza armatei în războaie. Ele sunt, pactic, simbolul străbunilor noştri pentru că, practic, ei au făcut unirea. Nu au dorit ei poate să meargă la război. Aşa li s-a ordonat, au fost luaţi la oaste şi au plecat. Din păcate, unirea s-a făcut în urma unei mari jertfe. Nu este numai un act de sărbătoare, oamenii din ziua de astăzi asta trebuie să înţeleagă”, a conchis Adrian Alexe, muzeograf muzeul ASTRA .