Home » Istorie » Oasele victimelor atacului atomic de la Hiroshima au fost analizate după 72 de ani. Nivelul de radiaţii absorbit este URIAŞ

Oasele victimelor atacului atomic de la Hiroshima au fost analizate după 72 de ani. Nivelul de radiaţii absorbit este URIAŞ

Oasele victimelor atacului atomic de la Hiroshima au fost analizate după 72 de ani. Nivelul de radiaţii absorbit este URIAŞ
Publicat: 07.05.2018
Pe 6 august 1945, Statele Unite ale Americii lansau prima bombă atomică denumită ''Băieţelul''. Aceasta a explodat 43 de secunde mai târziu şi a creat o bilă de foc imensă ce a incinerat mare parte din Hiroshima.

Aproximativ 350.000 de persoane se aflau în oraşul japonez în acea zi şi majoritatea erau civili. După 27 de ani, un cercetător a ajuns în Hiroshima pentru a testa o teorie considerată SF. 

Conform Science Alert, fizicianul brazilian Sergio Mascarenhas susţinea că expunerea la radiaţii face ca oasele umane să devină magnetice, iar această ”memorie magnetică” rămâne în oasele victimelor bombelor atomice mulţi ani după explozie. Mascarenhas propunea că cercetătorii pot măsura expunerea la radiaţii prin examinarea oaselor victimelor. 

Cu ajutorul a doi cercetători japonezi din Hiroshima, Mascarenhas a obţinut probe din oasele victimelor ce s-au aflat la mai puţin de un kilometru de punctul zero al exploziei. Aceştia au reuşit să estimeze cantitatea de radiaţii prezentă în oase, conform lucrării prezentate în cadrul întâlnirii Societăţii de Fizică din SUA ce a avut loc în aprilie 1973. Însă anumite calcule nu au putut fi obţinute din cauza lipsei tehnologiilor din anii ’70. 

Mascarenhas a adus probele în ţara sa natală, Brazilia, unde au fost depozitate pentru următorii 40 de ani, până când cercetătorii brazilieni au continuat cercetarea, dar au utilizat tehnici mai avansate, iar rezultatele sunt uimitoare. 

Prin intermediul tehnicii de rezonanţă electronică de spin, cercetătorii au descoperit că mandibula a absorbit 9,46 grays în urma atacului din Hiroshima. Pentru o perspectivă mai clară, un pacient bolnav de cancer primeşte tratament cu radioterapie ce are o putere de 2 până la 3 grays doar în regiunea corpului ce conţine tumora. O radiaţie de 5 grays asupra întregului corp poate ucide o persoană. De asemenea, şi dinţii din mandibulă au fost utilizaţi pentru a măsura cantitatea de radiaţii la care a fost expusă persoana. 

În 1997 cercetătorii din Taiwan au măsurat doza de radiaţii la care erau expuşi pacienţii afectaţi de cancer nazofaringial, prin examinarea mandibulei acestora. Însă cercetătorii din Brazilia susţin că este pentru prima oară când oasele sunt utilizate pentru măsurarea precisă a cantităţii de radiaţii absorbită de victimele bombardamentelor atomice. Prin intermediul unui spectometru, a unui software şi a unei multitudini de alte tehnici, specialiştii au putut măsura cantitatea de radiaţii ale victimelor atacului din 1945. 

Bomba nucleară americană aruncată la Hiroshima a ucis peste 140.000 de oameni, majoritatea civili.
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: 
 

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa
Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare şi până la 50 de ani nu a părăsit niciodată localitatea natală
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare ...
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii