Expoziţia ”Ştefan cel Mare. Din istorie în veşnicie”, la MNIR, în perioada 26 aprilie – 28 iulie

În vara anului 2017, la împlinirea a 560 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a domnitorului Ştefan cel Mare, Muzeul Naţional de Istorie a României şi Complexul Muzeal Bucovina din Suceava au demarat proiectul expoziţional „Ştefan cel Mare. Din istorie în veşnicie”, beneficiind de sprijinul Consiliului Judeţean Suceava şi de cel al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, potrivit unui comunicat al instituţiei.

• De ce a dispărut Agatha Christie timp de 11 zile?
• Noaptea „Trandafirului”. Cum au fost furaţi din morgă morţii de la Timişoara şi incineraţi la Bucureşti,…

Demersului expoziţional i s-au alăturat numeroase instituţii muzeale de prestigiu, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional al Literaturii Române (Bucureşti), Complexul Muzeal Naţional „Moldova” (Iaşi), Complexul Muzeal Judeţean „Iulian Antonescu” (Bacău), Muzeul Judeţean Botoşani, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” (Vaslui) şi Muzeul „Arta Lemnului” (Câmpulung Moldovenesc), care au contribuit cu bunuri culturale valoroase atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi artistic.

După vernisajul de la Suceava, expoziţia a fost găzduită la Iaşi, de Muzeul de Istorie a Moldovei (în 2017), iar, în perioada 26 aprilie – 28 iulie, va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României, urmând ca, anul acesta, să poată fi admirată şi la Bistriţa şi Alba Iulia, în preajma datei de 1 decembrie.

Prin acest eveniment, cel mai mare dedicat domniei lui Ştefan cel Mare după anul 2004, organizatorii şi-au propus să readucă în atenţia publicului pe marele voievod al Moldovei, ostaş neînfricat, bun diplomat şi mare ctitor. Personalitatea lui Ştefan cel Mare rămâne una dintre cele mai luminoase ale istoriei noastre, iar urmaşii urmaşilor lui îi cinstesc amintirea chiar şi după mai bine de 500 de ani de la moartea sa.

Deşi în zilele noastre avem puţine obiecte care să fie legate direct de persoana lui Ştefan cel Mare şi a familiei sale, în expoziţie este prezent stindardul liturgic dăruit de Ştefan cel Mare Mănăstirii Zografu, cea mai importantă şi valoroasă piesă din timpul domniei sale care a fost păstrată până astăzi. Printre piesele remarcabile ce pot fi admirate în expoziţie se numără panaghiarul dăruit de Alexandru, fiul lui Ştefan cel Mare, ctitoriei sale Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Bacău şi fragmentul din racla Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Vor mai fi expuse, de asemenea, pisania Bisericii „Sfântul Procopie” de la Milişăuţi (jud. Suceava) – ctitorită de Ştefan cel Mare şi distrusă în timpul primului război mondial în timpul confruntărilor ruso-austriece -, documente şi manuscrise datând din a doua jumătate a secolului al XV-lea.

Pentru o imagine cât mai complexă a epocii lui Ştefan cel Mare, expoziţia conţine peste 300 de obiecte descoperite în cursul cercetărilor arheologice de la Suceava, Iaşi, Bacău, Vaslui, Hârlău, Botoşani, Târgu Trotuş, aparţinând secolelor XV-XVII: arme, obiecte de podoabă, monede, vase, cahle pentru sobă şi textile arheologice.

Expoziţia de la Muzeul Naţional de Istorie a României este însoţită şi de un spectaculos catalog care cuprinde, alături de bunurile culturale incluse în expoziţie, o serie de studii ştiinţifice dedicate domniei lui Ştefan cel Mare şi felului cum a fost perceput de români de-a lungul secolelor.

Expoziţia poate fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10.00 – 18.00.