Paranoia ”monstrului american”: Ce se află la baza conflictului dintre SUA şi Coreea de Nord

Politica panicii fără sfârşit a dus la cheltuieli uriaşe pe arme nucleare, rachete, justificarea abuzului drepturilor omului şi menţinerea unei populaţii sărace în foamete. Conform History, regimul Kim insistă că trebuie făcute anumite sacrificii pentru a menţine ”bastarzii americani” sub control.

Conform măsurătorilor longevităţii aristocraţilor, această strategie a funcţionat excelent. Coreea de Nord este printre cele mai îndelungate state totalitare şi singurul moştenitor al puterii staliniste. Până au murit din cauze naturale, două generaţii de dictatori numiţi Kim au deţinut puterea absolută asupra statului. Liderul din prezent, Kim Jong Un, are 35 de ani şi este nepotul fondatorului statului. 

• Lenin, revoluţionarul comunist care a MURIT infectat de sifilis de o prostituată franceză. Cum a DISPĂRUT…
• „Nababul”, cel mai bogat român de la începutul secolului XX. Cum era manevrat de copiii lui?

Recent, a avut loc o înţelegere fără precedent a unei vizite între preşedintele Donald Trump şi Kim Jong Un. Coreea de Nord pare dispusă să discute privind testele nucleare şi lansarea rachetelor. Unii specialiştii susţin că declaraţiile lui Trump privind ”distrugerea totală” a Coreei de Mord l-au pus pe gânduri pe Kim. În timp ce alţii sugerează că Kim intenţionează să-l păcălească pe Trump pentru a accepta Coreea de Nord ca fiind o putere nucleară. Precum orice tip de dictatură, dinastia Kim a avut nevoie de un ”monstru”, un actor extern pe care să fie dată vina pentru toate atrocităţile din ţară. Pentru familia Kim, ”monstrul” este Statele Unite ale Americii, ce a distrus Coreea de Nord în timpul Războaielor Coreene (1950-1953). Acest lucru a fost explicat şi de fondatorul ţării Kim Il Sung. ”Oamenii noştri au sentimente puternice împotriva SUA deoarece au suferit distrugeri majore atunci când au fost la mâna imperialiştilor, în timpul războiului,” afirma Kim Il Sung în 1972. ”Având în vedere că situaţia este tensionată, trebuie să continuăm pregătirile pentru război. Acest lucru nu este un secret. Cine poate garanta că SUAa nu vor ataca din nou această ţară? Cel mai important lucru din cadrul pregătirii este să educăm oamenii să urască imperialismul american,” a adăugat el. 

De la sfârşitul Războiului Coreean, regimul Kim şi-a minţit poporul cu privire la cine a început conflictul şi cine a câştigat în final. De fapt, Kim Il Sung a început războiul în vara anului 1950 cu ajutorul Uniunii Sovietice. Timp de câteva săptămâni armata din nord a făcut progrese uimitoare, invadând mare parte din Coreea de Sud, fapt ce l-a făcut pe Kim Il Sung să pară un geniu militar. 

Dar o coaliţie a Naţiunilor Unite dominată de armata SUA şi cea a Coreei de Sud au atacat, făcându-l pe Marele Lider să pară un incompetent. Au distrus toate grânele, armata şi au ocupat mare parte din Coreea de Nord, forţând-ul pe Kim Il Sung să trăiască într-un buncăr la graniţa de lângă China. Statul nord-coreean efectiv a dispărut până când sute de mii de soldaţi ai Chinei comuniste au invadat fostele teritorii ale Coreei de Nord şi au împins către sud forţele Naţiunilor Unite. 

Războiul s-a încheiat, iar teritoriul nu a fost nici pierdut, nici câştigat, însă peste 1,2 milioane de soldaţi au murit, inclusiv 33.000 de americani şi 217.000 de sud-coreeni. Însă povestea nu este spusă astfel locuitorilor din Coreea de Nord de astăzi. Conform variantei nord-coreene, Statele Unite şi Coreea de Sud au început războiul ce a fost câştigat de către geniul militar Kim Il Sung. 

Însă nu toate poveştile nord-coreene despre război sunt false. Statele Unite ale Americii au bombardat, fără să acorde localnicilor atenţie, timp de trei ani Coreea de Nord. Iniţial cu explozibili convenţionali şi apoi cu napalm. În cadrul unui studiu sovietic realizat după război, a fost descoperit că peste 85% din toate structurile din Coreea de Nord au fost distruse. Deşi Coreea de Nord nu a prezentat niciodată numărul morţilor în urma bombardamentelor, populaţia ţării a scăzut cu 1,3 milioane de persoane, aproximativ 14%. 

Generalul Curtis E. LeMay, director al Comandamentului Aerian Strategic în perioada războiului, susţinea că bombele americane au ucis mult mai mulţi oameni. ”Pe parcursul celor trei ani am ucis 20% din populaţie,” a declarat LeMay. 

În ciuda distrugerilor realizate de americani, Kim Il Sung a reuşit să păstreze puterea chiar şi după încheierea războiului. De fapt, distrugerile l-au ajutat să-şi promoveze imaginea de lider al persoanelor traumatizate. El a devenit centrul în jurul căruia Coreea de Nord s-a reconstruit. De atunci dinastia Kim a acceptat şi transmis mai departe povestea ”monstrului american”, din generaţie în generaţie. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: