Deschiderea expoziţiei temporare ”Basarabia – 100 de ani de la Unirea cu România” la MNIR
Publicul care va vizita această expoziţie va avea ocazia de a medita asupra documentelor esenţiale prin care românii basarabeni şi-au exprimat, în anii 1917-1918, în mod liber, ferm şi democratic, năzuinţele de recunoaştere a drepturilor legitime de a-şi decide singuri soarta, ca populaţie autohtonă şi majoritară în teritoriul dintre Prut, Nistru şi Marea Neagră.
Citeşte şi
Citeşte şi Ziua în care României i s-a recunoscut independenţa, dar a pierdut încă o dată o parte din Basarabia
Vizitatorii vor putea înţelege acţiunea extraordinară a elitelor politice şi intelectuale ale românilor din vechiul Regat, de a fructifica o uriaşă şi unică oportunitate istorică şi să sprijine demersul conaţionalilor din Basarabia de a se uni cu Ţara. Demersurile românilor din ceea ce mai rămăsese liber din teritoriul naţional sunt cu atât mai demne de a fi apreciate, cu cât ele veneau din acea mică Românie, redusă doar la o parte din teritoriul Moldovei din dreapta Prutului, aflată ea însăşi în faţa unor probleme de viaţă şi de moarte, prinsă între tentaculele armatelor Puterilor Centrale, bandelor bolşevicilor şi naţionaliştilor ucraineni, izolată de Aliaţi.
Votul zdrobitor al Sfatului Ţării din 27 martie/9 aprilie 1918, organul reprezentativ, ales democratic, al tuturor locuitorilor din Basarabia, este şi va rămâne elocvent peste veacuri pentru adevărata dorinţă a românilor şi a altor etnii din ţinutul dintre Prut şi Nistru, rupt din trupul Moldovei de către Imperiul Rus în 1812.
„Şi azi, la 100 de ani de la acele momente istorice, sprijiniţi pe adevărul de necontestat al documentelor, putem spune lumii: Da! Românii dintre Prut şi Nistru au dorit ca „Basarabia să se unească cu Mama sa, România”! Unirea Basarabiei cu România a fost prima piatră aşezată la temelia edificiului desăvârşirii unităţii naţionale a României, edificiu clădit pe comunitatea de limbă, cultură şi istorie, cimentat de râuri de sânge şi lacrimi. Această primă Unire a fost o mare operă a mai multor generaţii, pentru succesul căreia şi-au dat mâna politicienii, soldaţii şi ofiţerii, intelectualii şi cetăţenii de rând de pe ambele maluri ale Prutului, cărora li s-au alăturat şi voluntarii români din Transilvania şi Bucovina, cu toţii convinşi că dreptatea istorică este de partea lor. Într-un fel, a fost o repetiţie pentru seria „unirilor” care vor marca acel unic an istoric al românilor – 1918”, afirmă reprezentanţii MNIR.
Cu acest prilej vizitatorul de azi va putea aprecia cât de mare a fost rolul intelectualilor ridicaţi din rândul românilor basarabeni: învăţători, profesori, preoţi, scriitori, jurişti, economişti, medici, bărbaţi şi femei, oameni cu idei politice de stânga sau de dreapta, republicani sau monarhişti, dar cu toţii animaţi de ideea apărării drepturilor românilor din acest ţinut la demnitate naţională şi dreptate socială.
Proiectul expoziţional este rezultatul cooperării dintre Muzeul Naţional de Istorie a României şi cele mai reprezentative instituţii din România şi Republica Moldova dedicate păstrării memoriei istorice a naţiunii: Arhivele Naţionale ale României, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei şi Serviciul de Stat de Arhivă al Republicii Moldova – Arhiva Naţională a Republicii Moldova.
„Demersul nostru a fost spijinit, cu generozitate, de domnul Iurie Colesnic şi de domnul Dan Dimăncescu, care ne-au pus la dispoziţie preţioase documente şi informaţii. Realizată prin efortul comun al unor instituţii atât de prestigioase, avem speranţa că expoziţia „Basarabia – 100 de ani de la Unirea cu România” va contribui la o mai bună înţelegere şi cunoaştere a istoriei noastre de către generaţia care are şansa să trăiască Centenarul celebrării desăvârşirii unităţii naţionale a românilor şi va constitui, fie şi o simbolică recunoştinţă pentru năzuinţele şi faptele extraordinare ale acelor visători minunaţi care, în urmă cu un secol, declarau Unirea în faţa întregii lumii”, mai spun reprezentanţii MNIR.
Expoziţia va fi deschisă la MNIR în perioada 29 martie – 30 iunie a.c., putând fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.