Încărcată de mister, mica insulă din sudul Pacificului se schimbă rapid, iar în scurt timp statuile ar putea dispărea pentru totdeauna. ”Este dureros! Simţi neputinţa în astfel de cazuri, să nu poţi proteja rămăşiţele strămoşilor tăi,” a declarat Camilo Rapu, director al organizaţiei ce controlează Parcul Naţional Rapa Nui de pe insulă.
Mail Online notează că în partea inferioară a insulei pot fi observate efectele creşterii nivelului apei. Insula Paştelui are 6.000 de locuitori şi peste 100.000 de vizitatori anual ce duc economia la un cumul de 70 de milioane de dolari anual. Cele 887 de statui au înlţimea medie de aproximativ patru metri. Majoritatea dintre acestea fiind amplasate pe ţărm. În prezent, autorităţile încearcă să ridice un zid de apărare cu ajutorul unei finanţări din partea guvernului japonez. O altă modalitate de salvare a statuilor ar fi prin mutarea acestora în muzee.
Denumirea de Insula Paştelui provine de la amiralul olandez Jacob Roggeveen care a zărit-o în duminica de Paşte a anului 1722. Însă localnicii îi spuneau Rapa Nui – marea Rapa – în comparaţie cu insula Rapa, ce se întindea pe o suprafaţă mai mică. Legenda spune că atunci când primii oameni au ajuns pe insulă, regele acestora i-a dat numele Te-Pito-o-te-Henua, adică „buricul Pământului”.
Insula găzduieşte peste 700 de sculpturi, aflate în diverse stadii de lucru. Rocile din care au fost realizate au origine vulcanică şi o sursă comună – vulcanul Rano Raraku