Şase invenţii foarte utile oamenilor care nu ar fi existat fără aceste femei
Filtrele de cafea
Mulţumită lui Melitta Bentz din Germania, astăzi avem cafea la filtru (deşi nu se compară cu cea la ibric!). În 1908, Bentz dorea să creeze altfel de cafea care să nu aibă impurităţi, astfel a început să experimenteze cu hârtii sugative. După ce a făcut câteva găuri mici într-un recipient care a fost căptuşit cu o astfel de hârtie, femeia a primit brevetul de invenţie, relatează National Geographic.
Într-adevăr, avantajul cafelei făcute la filtru este uşurinţa cu care poate fi realizată, lucru important spre exemplu într-o companie.
Monopoly
Elizabeth ”Lizzie” Magie a venit cu prima versiune a jocului, care a fost creată în 1904, numindu-se The Landlord’s Game. Voia să folosească jocul pentru a învăţa masele despre inegalităţile economice, deci şi-a vândut invenţia la Parker Brothers pentru 500 de dolari.
Treizeci de ani mai târziu, Charles Darrow a renumit şi a restructurat jocul ca Monopoly. L-a vândut la Parker Brothers în 1935, fără să se menţioneze The Landlord’s Game.
Magie a primit credit abia în 2015, în cartea The Monopolists: Obsession, Fury, and the Scandal Behind the World’s Favorite Board Game.
Ştergătoarele de parbriz
Mary Anderson, o femeie care trăia la începutul secolului XX, este motivul pentru care nu trebuie să mai ieşi din maşină să ştergi parbrizul în timpul precipitaţiilor. În timpul unei vizite în New York în 1902, Anderson a observat cât de mult întârzie şoferii pentru că erau nevoiţi să şteargă parbrizul manual. Astfel, a venit cu o soluţie simplă: un ştergător acţionat din interiorul maşinii.
Invenţia a fost recunoscută în 1903, dar la început nu a existat mult interes, mai ales în contextul în care industria automobilelor abia începea să se dezvolte. Astăzi totuşi este greu de imaginat o maşină fără acele mult prea esenţiale ştergătoare.
„Cea mai frumoasă femeie din lume” a contribuit la tehnologia wireless
Tehnologia comunicaţiei fără fir are o istorie extrem de complexă, care îşi are rădăcinile în mijlocul secolului al XIX-lea. Orice invenţie în acest domeniu a fost făcută posibilă cu ajutorul celor anterioare şi în acelaşi timp a deschis posibilitatea inovaţiilor ce au urmat. O verigă în acest lanţ este contribuţia lui Hedy Lamarr, considerată de unii cea mai frumoasă femeie din lume.
Deşi era actriţă, lumea şi viaţa de la Hollywood o plictiseau. De aceea, în timpul Primului Război Mondial, Lamarr a ajutat la crearea unui sistem care ajuta să ghideze torpilele cu ajutorul semnalelor radio fără ca acestea să fie bruiate. Inovaţia sa este un element care a dus la apariţia tehnologiei Wi-Fi de astăzi.
Contribuţiile amiralei Grace Hopper la limbajul de programare şi a programelor computerizate
Mijlocul secolului XX s-a remarcat prin emergenţa computaţiei. În seria de invenţii din acea perioadă, un loc îl are şi Grace Hopper, care în 1953 a inventat un program numit ”the compiler”, care ajuta la convertirea instrucţiunilor umane în coduri computerizate. Programul putea fi folosit la mai multe lucruri, inclusiv la automatizarea facturării. Mai mult, demersul său a folosit la elaborarea limbajului de programare universal.
Contribuţiile lui Ada Lovelace în programarea computerizată
Ada Lovelace, fiica poetului Lord Byron, a lucrat cu matematicianul Charles Babbage pentru a converti funcţiile „motorului analitic”. Publicate în 1843, lucrările lui Lovelace descriu în mod clar funcţionarea dispozitivului şi un algoritm care ar fi generat numerele Bernoulli.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
De ce femeile deschid, pe ascuns, căldura din casă?
5 Mari invenţii ale femeilor. Una dintre ele a fost ferăstrăul care le-a uşurat munca bărbaţilor
”Femeile din viaţa României,” cele mai cunoscute românce care au marcat istoria