Cadou de la Cleopatra, prima girafă a fost adusă în Europa de Caesar şi poreclită de romani ”cameleopard”
Întrucât strania creatură patrupedă avea un gât foarte lung, dar şi nenumărate ”pete” pe piele, apariţia acesteia le-a evocat romanilor atât imaginea unei cămile, cât şi pe cea a unui leopard! Fascinaţi şi intrigaţi în egală măsură, ei au denumit-o într-un mod foarte creativ… ”cameleopard”! De fapt, nevinovatul animal, de o înălţime ce probabil li se părea mitologică locuitorilor de atunci din ”Cetatea Eternă”, era… girafa! Doar că romanii o vedeau atunci ”întâiaşi dată pentru prima oară”.
Cassius Dio, faimosul cronicar şi om de stat al Romei, originar din Grecia, explica, în cartea sa ”Istorie romană”, etimologia numelui pe care supuşii lui Caesar i l-au atribuit atunci girafei. ”Acest animal este în toate privinţele asemeni unei cămile, cu excepţia că picioarele sale nu sunt toate de aceeaşi lungime, cele din spate fiind mai scurte. În schimb, pielea sa seamănă cu a unui leopard şi din acest motiv poartă numele combinat al celor două animale”, scria Cassius Dio.
Acesta nu a fost însă singurul cronicar care a documentat prima impresie pe care le-a făcut-o ciudata creatură romanilor! Plinius, de exemplu, a descris-o drept ”oaia sălbatică”, în timp ce Heliodorus nota că acest animal putea fi cu uşurinţă tras de o frânghie înfăşurată în jurul gâtului. Alţii o porecliseră ”cămila indiană”, una care – potrivit descrierii lui Gibbon – ”este cea mai înaltă, cea mai gingaşă şi cea mai inutilă vietate dintre toţi marii patrupezi”!
Imagine din cartea ”A general history of quadrupeds : the figures engraved on wood”, publicată de Thomas Bewick în 1800.
Totuşi, această aşa-zisă futilitate a girafei a fost eclipsată de aura de basm care a învăluit-o mereu. Şi asta pentru că deopotrivă folclorul roman şi egiptean menţionează faptul că exotica girafă nu era nici mai mult nici mai puţin decât un cadou de la legendara Cleopatra oferit lui Caesar, nimeni altul decât regalul ei amant. Pe care l-a şi urmat atunci la Roma, cu girafe cu tot! Ca semn al iubirii ce i-a purtat-o pentru o scurtă perioadă, se spune că Caeser i-a oferit Ultimei Faraoance mai multe spectacole grandioase în cadrul faimoaselor ”Jocuri ale Circului” unde girafele erau personajele principale, spre mirarea zecilor de mii de privitori.
Imagine din cartea ”A general history of quadrupeds : the figures engraved on wood”, publicată de Thomas Bewick în 1800.
Se pare că Stăpânul Romei făcuse chiar un fetiş pentru cadoul primit de la Cleopatra, întrucât el nu a permis niciodată ororile care s-au abătut decenii mai târziu asupra inocentelor girafe. Astfel, după asasinarea lui Julius Caesar, succesorii lui au reinterpretat conceptul de ”pâine şi circ” în cheia sângeroasă a luptelor dintre gladiatori, oferindu-le privitorilor spectacole groteşti în care săracele animale erau pur şi simplu jupuite de vii, spre deliciul diabolic deopotrivă al regilor, al celor din suita sa şi al plebeilor… Târziu, după primul lor contact cu Roma şi Europa în anul 46 BC, cândva în partea a doua a secolului al doilea AD, bestialul imperator Commodus a poruncit supuşilor săi să organizeze un cumplit spectacol în cadrul căruia nu mai puţin de 12 animale exotice au fost măcelărite în arenă în faţa unui public însetat de sânge la modul patologic. Pe lângă girafe, acestui carnagiu le-au căzut victime atunci şi mai mulţi rinoceri, hipopotami şi elefanţi…
Probabil ultimul mare eveniment care a inclus girafele în distribuţie s-a petrecut în cel de-al treilea secol, mai precis în anul 248, şi a fost, din fericire, privat de atrocităţi. Se petrecea în vremea scurtei domnii de 5 ani al celui numit Filip Arabul care a cerut ca toate girafele din Roma să defileze în public pentru a marca celebrarea unui mileniu de la fondarea ”Cetăţii Eterne”. În afară de girafe, au mai fost aduse atunci şi multe alte animale, printre care tigri şi elefanţi.
Când Imperiul Roman a început, încet-încet, să decadă, numărul girafelor sale a început să scadă şi – foarte curând – au dispărut de pe Bătrânul Continent… Asta până în Evul Mediu când celebrul Mecena Lorenzo de Medici, bogatul şi prolificul conducător al Republicii Florentine, a călcat pe urmele lui Caesar şi a adus o girafă în minunatul său oraş.
Tabloul ”The Passage of the giraffe near Arnay-le-Duc” (1827), pictat de Jacques Raymond
Şi în acest caz, girafa a fost tot rezultatul unui dar, de această dată se pare că din partea Sultanului din aceea vreme a Egiptului, un anume Ashraf Qaitbay. Exoticul animal a provocat stupoare, fiind o reală atracţie pentru locuitorii Florenţei! Aceasta a fost, probabil, prima girafă văzută în Italia după cele din zilele glorioase ale străvechii Rome.
În orice caz, animalul nu a supravieţuit şi nicio altă girafă nu a mai fost văzută în Italia sau în Europa decât după mai mult de trei secole…