Într-un centru religios neolitic vechi de 5.000 de ani s-au găsit artefacte unice pentru acea perioadă, al căror rol rămâne un mister
Noile descoperiri includ, în afară de pietrele cu ornamente de pânză de păianjen, şi o bucată de cupru într-o perioadă în care metalul nu putea fi exploatat şi prelucrat de locuitorii insulei din perioada Epocii Pietrei, scrie Live Science.
Pietrele au unele asemănări cu sutele de „pietre solare” (solsten în daneză) găsite din anii ’90 printre rămăşiţele aşezării neolitice din situl arheologic Vasagard din Bornholm, insulă aflată în Marea Baltică, între coasta sudică a Suediei şi coasta Poloniei.
Arheologii de la Muzeul Bornholm au găsit doar câteva „pietre-păianjen”, printre sutele de „pietre solare” de pe insulă. O singură instanţă în istoria Europei unde pânza de păianjen a mai fost folosită este pe tavanul unei biserici medievale franceze, unde se crede că simbolizează raiul sau tranziţia dintre viaţă şi moarte.
Credit: Bornholm Museum
În cazul pietrelor neolitice (prezentate în imaginea de mai sus), nimeni nu poate oferi o explicaţie satisfăcătoare cu privire la simbolistica acestora. Arheologul Fleming Kaul de la Muzeul Naţional al Danemarcei susţine că ar fi putut fi utilizate în ceremonii religioase pentru a binecuvânta ferma unei familii sau a unei comunităţi cu vreme bună pentru recolte.
Un centru religios important ridică multe semne de întrebare
În afară de această descoperire, arheologii au mai excavat şi rămăşiţele mai multor structuri circulare de lemn, undele cu o circumferinţă de 9 metri, care au fost găsite în mai multe locuri la Vasagard.
Printre rămăşiţele celei mai mari structuri, s-a găsit o bucată de patru centimetri de cupru, care datează dintr-o perioadă în care locuitorii nu ar fi putut să aibă acces la metal. Michael Thorsen de la Muzeul Bornholm susţine că fragmentul a făcut probabil parte dintr-un topor de cupru importat şi îngropat ca sacrificiu. Întrucât cuprul nu putea fi exploatat şi prelucrat local, obiectul a provenit sau a fost cumpărat ca un item de lux din zona mediterană sau Balcani şi oferit ca sacrificiu ritualic la Bornholm.
Thorsen a mai adăugat şi că structura complexă a celei mai mari construcţii de lemn, care a fost realizată cu circa 10 stâlpi de lemn cu diametre mai mari de jumătate de metru, arată că nu era destinată pentru locuire, ci funcţia sa era religioasă. A fost probabil o casă a spiritelor, destinată pentru ritualuri şamanice sau un loc pentru spiritele celor morţi şi pentru ceremonii funerare.
După ce a fost folosită, structura de lemn a fost demolată ceremonial, iar găurile din pământ unde au stat stâlpii au fost umplute cu ofrande, precum grâu ars şi topoare arse de piatră. Într-una dintre aceste găuri a fost găsit şi fragmentul de cupru.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Ce mistere are Woodhenge, structura preistorică cel puţin la fel de FASCINANTĂ ca Stonehenge
Descoperire FASCINANTĂ, făcută de un arheolog amator în Scoţia. Sunt câteva sute – FOTO