Fortificaţia a fost construită la începutul secolului XX, dar a fost considerată apoi inutilă din cauza apariţiei războiului aviatic. În timpul Războiului Civil Spaniol şi a dictaturii lui Franco, fortul a devenit închisoare. Mii de oameni nefericiţi au numit San Cristóbal „acasă”.
Credit: Wikipedia
Este de la sine înţeles că locul a devenit celebru pentru condiţiile extrem de aspre, scrie Atlas Obscura.
Execuţiile sumare, foametea şi tuberculoza erau la ordinea zilei în acest iad artificial. Nu a durat mult până când muntele a devenit plin de cadavre fără nume, îngropate în gropi comune.
Având în vedere aceste condiţii, nu este de mirare că în mai 1938, într-o noapte cu lună plină, 795 de deţinuţi au evadat. Din păcate pentru ei, mulţi au fost rearestaţi, peste 200 au fost omorâţi, vânaţi de gărzile închisorii şi doar trei au reuşit să scape în Franţa.
Credit: Wikipedia
Închisoarea s-a închis în 1945. Lângă a fost construit un monument (imaginea de mai sus) al celor care au scăpat sau au încercat să scape în căutarea libertăţii.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Rămăşiţele unui regat întunecat, descoperite după aproape 1.500 de ani
Linia Maginot şi fortificaţiile care trebuiau să apere Franţa