Istoria ultimului rege. Ce se întâmplă cu Casa Regală după moartea Regelui Mihai şi care va fi soarta nepotului alungat

Destinul ultimului rege al României care a luptat cu nazismul şi comunismul

Suveran al României în perioadele 1927-1930 şi 1940-1947, regele Mihai s-a născut la 25 octombrie 1921, fiul lui Carol al II-lea şi al Principesei Elena a Greciei.

• Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?
• Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”

La 20 iulie 1927 a încetat din viaţă regele Ferdinand de Hohenzollern. De la sfârşitul primului război mondial regele s-a aflat în conflict cu fiul său, Carol, din cauza neacceptării căsătoriei cu Zizi Lambrino. Ca urmare, Carol a renunţat la tron şi a plecat la Paris, fiind decăzut definitiv din drepturile de prinţ moştenitor prin actul din 4 ianuarie 1926, succesiunea revenindu-i lui Mihai.

La numai 6 ani acesta a fost proclamat rege, ca Mihai I, fiind instituită o regenţă de trei persoane, formate din Patriarhul Miron Cristea, Principele Nicolae, fratele lui Carol, şi George Buzdugan. Patriarhul şi Buzdugan îşi datorau locurile din cadrul Regenţei lui Ionel Brătianu, personalitatea care domina scena politică începând cu 1914, în timp ce Nicolae era dezinteresat de politică. Ca urmare, această instituţie politică nouă şi provizorie care era Regenţa s-a aflat la început sub dominaţia premierului liberal. Dar Brătianu a murit la 24 noiembrie 1927, după ce emisese instrucţiuni referitoare la împiedicarea oricărei reveniri a lui Carol în ţară, având în vedere desele sale renunţări la tron.

Deşi, conform Constituţiei, suplinea pe şeful statului, instituţia Regenţei a devenit din ce în ce mai lipsită autoritate, fapt speculat sistematic de presa favorabilă lui Carol, agreat şi de PNŢ-ul aflat la guvernare din noiembrie 1928. Că urmare, prima domnie a lui Mihai s-a încheiat la întoarcerea în ţară a tatălui său, la 8 iunie 1930, Mihai devenind apoi Mare Voievod de Alba-Iulia.

10 ani mai târziu, în 6 septembrie 1940 noul rege, Mihai I depunea jurământul de credinţă. În perioada dictaturii militare exercitate de Ion Antonescu (5 septembrie 1940 – 23 august 1944) joacă un rol secundar în viaţă politică.

Regele Mihai I are însă un cuvânt deciziv în al doilea Război Mondial prin întoarcerea armelor împotriva naziştilor. Lovitura de stat de la 23 august 1944 a fost acţiunea prin care regele a decis demiterea şi arestarea premierului Ion Antonescu, a dispus încetarea colaborării cu Puterile Axei şi începerea tratativelor de armistiţiu cu Aliaţii şi colaborare militară cu Uniunea Sovietică.

Pe 24 ianuarie 1945 regele adresează preşedintelui SUA, Franklin Delano Roosevelt, o scrisoare în care se declară îngrijorat pentru soarta ţării, dată fiind atitudinea reprezentanţilor sovietici şi solicită o acţiune americană.

Lipsit de sprijinul Marii Britanii şi Statelor Unite ale Americii, este obligat însă în februarie 1945 să îl demită pe prim-ministrul anticomunist Nicolae Rădescu şi să îl numească pe Petru Groza la guvernare. În prezenţa regelui, a premierului şi a altor miniştri se sărbătoreşte la Cluj, pe Câmpia Libertăţii, reîntegrarea României. În 1945, este decorat cu ordinul “Victoria”, cea mai inaltă decoraţie de război sovietică.

Tot în 1945, Regele cere demisia guvernului Groza, dar premierul refuză să demisioneze, iar Regele cere intervenţia marilor puteri. În 30 decembrie 1947, regele Mihai I este forţat să abdice. În aceiaşi zi, Adunarea Deputaţilor abrogă constituţiile din 1866 şi 1923 şi proclamă România republică, sub denumirea de Republică Populară Romană.

Plecat din ţară, în iunie 1948 se căsătoreşte cu Regina Ana a României, principesă de Bourbon-Parma, cu care are cinci fiice. Se stabileşte la Lausanne în 1949 şi apoi în Marea Britanie, între 1950 şi 1956, unde înfiinţează o fermă şi un atelier de tâmplărie. Familia se întoarce în Elveţia, la Versoix, unde locuieşte peste 45 de ani. Regele înfiinţează o companie de electronice şi automatizări, pe care o vinde în 1964 şi urmează cursuri de broker pe Wall Street.

După Revoluţia din decembrie 1989, Mihai încearcă să intre în ţară, dar autorităţile nu îi permit acest lucru. Revine în 1992, de Paşti, când este întâmpinat de peste un milion de persoane. I se interzice accesul pentru următorii cinci ani, un episod fiind cel „al vizelor” din octombrie 1994, de pe aeroport. După instalarea Guvernului Ciorbea, primeşte viză şi un buletin de identitate românesc, la 21 februarie 1997.

Este împuternicit de preşedintele României, Emil Constantinescu, să devină avocatul tării pentru NATO: în martie 1997, ţine un discurs în favoarea intrării României în NATO, la Institutul Regal de Studii Strategice din Londra.

După 2001, primeşte din partea Guvernului PSD decizia de retrocedare a domeniului de la Savârşin şi Palatul Elisabeta drept reşedinţa a Casei Regale. În octombrie 2004, Guvernul a propus, printr-un proiect de lege aprobat, plata unei despăgubiri băneşti de 30 milioane euro către Regele Mihai I, pentru imobile nerestituite acestuia, aparţinând Domeniului Peleş, precum şi pentru bunurile din dotarea acestora. Executivul a mai decis restituirea în natură a imobilului „Casa Cavalerilor”, aprobând, totodată, că fostul suveran, principesa Margareta şi principele Radu să aibă drept de folosinţă asupra Palatului Elisabeta, pe durată vieţii lor.

Fostul suveran putea folosi şi castelele Peleş, Pelişor şi Foişor pentru organizarea unor evenimente deosebite. Urmează o perioadă cu Regele şi membrii familiei regale prezenţi în viaţa publică şi culturală a ţării. Un punct culminant este discursul istoric al Regelui din Parlament, din 25 octombrie 2011.

“Se cuvine să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul. Uniţi între noi şi cu vecinii şi fraţii noştri, să continuăm efortul de a redeveni demni şi respectaţi. Am servit naţiunea română de-a lungul unei vieţi lungi şi pline de evenimente, unele fericite şi multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare naţiunii române: Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere. Democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca şi toate ţările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi. (…) Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri”, spunea în faţa aleşilor Regele Mihai.

Din pricina unor probleme de sănătate, Regele Mihai a fost nevoit să se retragă din viaţa publică în anul 2016.

Marea iubire dintre Regina Ana şi Regele Mihai I

Ana de Bourbon-Parma l-a cunoscut pe Regele Mihai în noiembrie 1948, la hotelul Claridge’s din Londra, la o recepţie organizată după nunta Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu locotenentul Philip Mountbatten.

“L-am cunoscut pe Mihai la vărul meu, Jean de Luxemburg, care dădea un dineu la ambasada Luxemburgului de la Londra. Cum nu ieşisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverenţă, am luat poziţie de drepţi şi l-am salutat lovind călcâiele ca un soldat! M-am simţit atât de umilită de mine însămi, încât am ieşit imediat”, afirma Regina într-un interviu acordat TVR în anul 2008.

Deşi întâlnirea celor doi a fost protocolară, Regele Mihai I a dezvăluit apoi că a avut un „coup de foudre” când a întâlnit-o pe Ana. „S-a îndrăgostit de Ana, a fost fermecat de privirea ei pătrunzătoare, de zâmbetul ei încrezător şi de simplitatea ei”, relata The Telegraph într-un material publicat în anul 2016.

La sfârşitul recepţiei, Regele i-a cerut mâna Principesei.Pentru ca relaţia celor doi să devină oficială era nevoie de acceptul Executivului. Premierul comunist Petru Groza i-a transmis însă că guvernul “nu şi-ar fi permis cheltuielile necesare unei nunţi”.

Nunta celor noi a avut loc în exil, la Palatul Regal din Atena, în 10 iunie 1948. Regele Paul al Greciei, unchiul preferat al lui Mihai dinspre mamă, a fost singurul monarh dintre familiile domnitoare ale Europei care i-a ajutat să se căsătorească în contextul în care Vaticanul nu a vrut să accepte mariajul dintre o principesă catolică şi un rege ortodox. Totodată, tradiţia monarhică română stipula ca urmaşii să fie botezaţi în religia ortodoxă.

Regele Mihai I şi Regina Ana au avut împreună cinci fiice: Principesa Moştenitoare Margareta (n. 1949), Principesa Elena (n. 1950), Irina Walker (n. 1953), Principesa Sofia (n. 1957) şi Principesa Maria(n. 1964).

Principesa Ana de Bourbon-Parma, soţia regelui Mihai, a decedat în 1 august 2016, la vârsta de 92 de ani, la Spitalul din Morges, în Elveţia şi a fost înmormântată la Curtea de Argeş.

Ultimul drum al ultimului Rege

Regele Mihai s-a stins din viaţă în data de 5 decembrie 2017. Potrivit unui studiu recent, momentul este considerat de români unul dintre cele mai importante ale anului care s-a încheiat.

Regele Mihai a fost condus pe ultimul drum ca un şef de stat. Ceremonii speciale au avut loc pe Aeroportul Otopeni, Castelul Peleş, Palatul Regal din Capitală şi mai apoi la Curtea de Argeş, acolo unde a fost îngropat alături de Regina Ana.

Conform protocolului, Regele a fost dus de la Palatul Regal până la Catedrala Patriarhală pe un afet de tun, sicriul fiind purtat de militari. Simultan cu purtarea sicriului către afet, Muzica Militară urmată de trei detaşamente ale MapN (58 de militari de la Forţele Terestre, 58 de militari de la Forţele Aeriene şi 58 de militari de la Forţele Navale) s-au aşezat în formaţie pentru a onora plecarea pe ultimul drum a ultimului mareşal al Armatei Române, comandant suprem al Armatei Regale în al Doilea Război Mondial.

Ceea ce nimeni nu a anticipat a fost reacţia românilor. Mii de oameni au stat trei nopţi la porţile Palatului Regal pentru a-şi lua rămas bun, iar în data de 16 decembrie, pe întreg traseul din Capitală, zeci de mii de oameni au umplut drumul cu flori albe.

O reacţie în masa a fost şi pe traseul trenului regal până la Curtea de Argeş. În gări, mii de oameni s-au aşezat pe marginea căii ferate pentru a aduce un ultim omagiu regelui, deşi ştiau că trenul nu are programată vreo oprire. Oamenii au aprins lanternele telefoanelor mobile, au aplaudat şi au scandat “Regele Mihai”, minute în şir.

Numai la Curtea de Argeş 5.000 de oameni s-au în ghesuit la biserică.Vicenţiu Paşcu, tatăl unui băieţel de 5 ani şi jumătate, din Piteşti, spunea că a şi-a adus copilul la înmormântare determinat de dorinţa şi încrederea că peste timp îşi va aminti de acest moment ”probabil unic în istoria României”.

Sicriul a ajuns în seara zilei de 16 decembrie în Gara Regală Curtea de Argeş, acolo unde autorităţile au ascuns cum au putut starea deplorabilă în care se află clădirea. „Este monument istoric. Pereţii arată rău. Este sărită vopseaua, s-a umflat, sunt pereţii scorojiţi. Azi (joi – n.r.) va fi amplasat un mesh care imită faţada clădirii, adică aşa cum ar trebui ea să fie după renovare. Mashul va fi pus pe toată clădirea. Era singura soluţie pentru sâmbătă. (…) Nu e în regulă. Aceasta este o gară regală dintr-un oraş regal, singurul oraş regal”, spunea primarul din Curtea de Argeş, Constantin Panţurescu.

21 de Case Regale din întreaga lume, printre care Prinţul Charles sau reprezentanţii Casei Regale ai Spaniei, au venit să îşi ia rămas bun.

Principalele agenţii internaţionale de ştiri, precum şi numeroase publicaţii din multe ţări au relatat despre moartea Regelui Mihai.
„Fostul rege al României Mihai a murit în Elveţia la vârsta de 96 de ani”-Reuters.
„România: fostul rege Mihai, care a condus ţara în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a decedat la vârsta de 96 de ani”-Associated Press.
„Regele Mihai, membru al Casei Regale Hohenzollern şi unul dintre verii îndepărtaţi ai Reginei Elizabeth a II-a, era unul dintre ultimii membri supravieţuitori ai monarhiilor Europei din perioada interbelică şi postbelică. (…) Exilat de comunişti în 1948, a petrecut zeci de ani în exil înainte de a reveni în ţara natală în contextul destrămării Blocului sovietic. Treptat, a asumat rolul neoficial de diplomat, contribuind la admiterea României în NATO, în 2004, şi în Uniunea Europeană, în 2007”-The Washington Post.
„Fostul rege al României, decedat la vârsta de 96 de ani, a reprezentat destinul tragic al ţării sale în secolul XX, de la Al II-lea Război Mondial la regimul comunist”- Le Figaro.

Nicolae, nepotul alungat şi linia succesorală după moartea Regelui Mihai I

Rămas fără titluri încă din 2015, fostul Principe Nicolae a primit acordul Casei Regale să participle la funeralii, alături de logodnica sa, dar nu şi să urce în trenul regal care ducea sicriul la Curtea de Argeş. Reacţia publicului strâns la Palatul Regal, atunci când Nicolae a mers să îşi prezinte omagiile bunicului său, dar şi în ziua înmormântării, a arătat că acesta beneficiază acum de simpatia pe care românii i-o purtau şi Regelui Mihai. Asta în ciuda deciziei luată chiar de rege de a-l exclude pe Nicolae din succesiunea la Coroana României.

Oficial, motivul excluderii lui Nicolae nu a fost clar: „În ziua de 1 august 2015, Majestatea Sa Regele Mihai a semnat un document prin care a retras nepotului său Nicolae, fiul Principesei Elena, titlul de «Principe al României» şi calificativul de «Alteţă Regală». De asemenea, Regele a exclus pe Nicolae din Linia de Succesiune la Coroana României. Regele Mihai a luat deciziile de mai sus cu gândul la România timpurilor care vor veni după încheierea domniei şi vieţii fiicei sale, Margareta, Custodele Coroanei. Majestatea Sa a afirmat că Familia Regală şi societatea românească din acele vremuri vor avea nevoie de o cârmuire sub semnul modestiei, bine cumpănită, cu principii morale, respect şi mereu cu gândul la ceilalţi”, se arăta în anunţul transmis de Casa Regală.

Nicholas Medforth-Mills („principele Nicolae al României”) este fiul principesei Elena a României şi a primit titlul princiar la 1 aprilie 2010, fiind al treilea în ordinea de succesiune dinastică.
În presă apăruseră informaţii că în spatele deciziei Regelui Mihai I stă o presupusă relaţie a nepotului său Nicolae cu o tânără pe nume Nicoleta Cîrjan, pe care ar fi lăsat-o însărcinată. Tot în acea perioadă, relaţiile dintre Nicolae şi unchiul său Radu s-au răcit foarte mult, devenind chiar tensionate, scria presa.

Nicolae nu a făcut mai multă lumină în acest caz. După aflarea deciziei, acesta a numit-o…binevenită.

Scandalul nu a mai putut fi ascuns de opinia publică în toamna anului trecut. În 6 noiembrie 2017, Casa Regală anunţa că starea generală de sănătate a Regelui Mihai, acum în vârstă de 96 de ani, s-a agravat şi prezintă o slăbiciune accentuată, cu o „scădere semnificativă a rezistenţei”. Nicolae Medforth-Mills a pornit imediat spre Elveţia să îşi vadă bunicul. Nu a fost lăsat însă să intre în imobil, fiind acuzat de tentativă de violare de domiciliu, după ce ar fi forţat uşa de la reşedinţa Majestăţii Sale.

Casa Regală a transmis că Nicolae a agresat trei oameni în scandal, iar la domiciliul Regelui Mihai a fost chemată poliţia. Pe de o parte, familia regală susţinea că Regele Mihai este cel care nu doreşte să îşi vadă nepotul, în timp ce Nicolae acuza că este a şaptea oară în ultimii doi ani când vrea să îl vadă pe rege, dar nu este lăsat de oamenii din apropierea sa.

Nicoleta Cîrjan, femeia cu care se presupune că Nicolae ar avea un copil, a transmis, la rândul ei, că nu a refuzat testul ADN, precizând că a cerut să îl facă în două locuri diferite. Declaraţia venea după ce Nicolae Medforth-Mills afirmase că situaţia a rămas neclară deoarece femeia nu s-a prezentat la efectuarea testului.

Totul a culminat cu un comunicat de presă, transmis în 18 noiembrie, în care Nicolae acuza familia Regală că i-a plătit o sumă modică, după retragerea titlurilor, considerând acum că aceştia bani erau de fapt pentru exilul şi tăcerea sa.

Cât priveşte paternitatea copilului, „în cauza lipsei constante de cooperare din partea mamei presupusului meu copil, situaţia aceasta a rămas încă neclarificată. Până în acest moment, nu există nicio dovadă medicală care să susţină acuzele mamei”, preciza nepotul regelui.

Nicolae susţinea că ultima dată s-a întâlnit cu bunicul său în 2015, atunci când, din discuţii a înţeles că regele nu ştia că el are interdicţie să stea în România. “După ce am informat-o pe mătuşa mea Margareta că am ajuns la Bucureşti pentru a rezolva o serie de probleme personale, inclusiv situaţia presupusului meu copil, invitând-o cu prietenie să ne vedem, am primit în schimb un mail foarte neplăcut în care eram acuzat că nesocotesc o aşa-zisă dorinţă a regelui. Drept urmare, Casa Regală a considerat de cuviinţă să sisteze acel modest ajutor financiar la care am făcut referire. Ulterior, am primit şi scrisoarea de la Rege, redactată pe calculator, în rândurile căreia, nu l-am recunoscut deloc pe bunicul meu: Mi se comunica rece că îmi este interzis ca de la acel moment înainte să trăiesc sau să muncesc în România. Cunoscându-l bine şi petrecând lângă el atâţia ani am convingerea că bunicul meu, Regele Mihai, el însuşi un exilat, nu mi-ar fi cerut să părăsesc definitiv România. Dacă ar fi avut să îmi spună ceva, mi-ar fi spus-o direct, aşa cum a făcut-o de fiecare dată. Dacă ar fi vrut să ceară ceva de la mine ar fi făcut tot posibilul să fie el cel care cere şi în niciun caz un intermediar. Niciodată relaţia noastră nu a avut nevoie de intermediari”.

Între timp, Casa Regală anunţa linia succesorală după moartea Regelui:
1. ASR Principesa Moştenitoare Margareta a României, Custode al Coroanei României;
2. ASR Principesa Elena a României;
3. Elisabeta Karina de Roumanie;
4. ASR Principesa Sofia a României;
5. Elisabeta Maria Biarneix;
6. ASR Principesa Maria a României.

Controversele legate de finanţarea Casei Regale

În toamna anului trecut, în Parlament a ajuns un proiect iniţiat de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu ce viza tocmai statutul Casei Regale. Pe data de 7 noiembrie 2017 era depusă iniţiativa legislativă care prevede recunoaşterea Casei Regale ca persoană juridică de drept privat. Potrivit expunerii de motive, iniţiativa legislativă urmăreşte recunoaşterea personalităţii juridice pentru Casa Regală a României.

De asemenea, se urmăreşte recunoaşterea poziţiei de Şef al Casei Regale a României, ca poziţie onorifică, asimilată protocolar cu aceea a unui fost şef de stat, între atribuţiile căruia se află adoptarea Statutului Casei Regale a României, instituirea unui serviciu administrativ al Casei Regale a României, strict în scopul îndeplinirii atribuţiilor sale publice, care să fie finanţat de la bugetul de stat, în limita alocării bugetare şi atribuirea în folosinţă gratuită (cu păstrarea dreptului de proprietate publică al statului) a Palatului Elisabeta, ca sediu al Casei Regale a României.
„Finanţarea cheltuielilor de funcţionare curentă ale Casei Regale a României se asigură de la bugetul de stat, în limita aprobată anual prin Hotărâre a Guvernului”, potrivit textului normativ.

Reacţia negativă a venit chiar din partea premierului coaliţiei de Guvernare. Mihai Tudose a anunţat că avizul Guvernului pentru proiectul de lege nu va fi unul pozitiv.

”Noi nu suntem monarhie. România, constituţional, este republică. Noi am recunoscut anumite merite fostului şef de stat, Regele Mihai. Să mă apuc acum să recunosc că este nu ştiu ce coroană pe aici… Iertaţi-mă, dar îmi vine, că nu am nici temei legal. Casa Regală este o fundaţie. Domniile lor doresc ca această fundaţie să capete statutul de fundaţie de interes naţional. Cu asta sunt de acord. Şi Camera de Comerţ şi Industrie este tot un ONG de interes naţional”, afirma premierul Tudose.

Tudose a spus, în urmă cu câteva zile, că a discutat la RAAPPS să se facă o ofertă de chirie pentru Palatul Elisabeta Casei Regale.

”De ce să rămână în posesia Casei Regale? Pot să îl închirieze dacă îşi doresc. Eu am vorbit la Regia Autonomă a Protocolului de Stat, prin intermediul căruia statul deţine imobilul, să le facă o ofertă de chirie, dacă doresc. Că dacă tot le trebuie, eu înţeleg că au de unde să plătească, că li s-au retrocedat o mulţime de lucruri. De ce să nu dăm palatul Camerei de Comerţ şi Industrii sau la alţi copii ai unor foşti şefi de stat?”, susţine Mihai Tudose.

În cursul zilei de marţi, în a doua zi din noul an, Casa Regală a transmis bilanţul vizitelor din 2017- 50 la număr şi al tuturor acţiunilor din ultimii 20 de ani- 10.000 de activităţi publice în ţară; 315 vizite oficiale externe şi 105 întâlniri cu şefi de Stat, menţionând că acţiunile au fost acoperite din fondurile personale ale Regelui Mihai.

Averea Regelui Mihai I a fost evaluată la 60-62 de milioane de euro de Top 300 Capital. Casa Regală a României are Domeniul Regal Sinaia (Castelul Peleş, Castelul Pelişor şi Castelul Foişor), retrocedat în 2008, şi Domeniul Regal Săvârşin, retrocedat în 2001.

Familia Regală mai deţine aproape 20.000 de hectare de pădure, trei imobile şi un teren în Bucureşti, un imobil şi terenuri în Poiana Ţapului, câteva cabane şi cantoane în Azuga-Predeal şi zeci de kilometri de drumuri forestiere, proprietăţi care au fost retrocedate.