Istoria neştiută a toasturilor. Cum au apărut şi cum au evoluat acestea
Nu a fost întotdeauna aşa. Mulţi istorici consideră că termenul provine din amestecarea frecventă a pâinii prăjite/crocante cu alcoolul; de aici şi termentul de ”toast”, care în engleză înseamnă pâine prăjită, scrie Atlas Obscura.
Deşi sună bizar, pentru clasa superioară din Europa medievală, era o obişnuinţă să consume vin cu pâine – ceea ce sună desigur, puţin sau mai mult, a împărtăşanie.
De aici s-a creat o serie lungă de pâine de calitate, inclusiv pâinea albă, care foarte recent, în anumite părţi ale Europei, a fost văzută ca pâinea bogatului. Acestea erau prăjite şi condimentate cu diverse ierburi. Acestea au devenit atât de esenţiale pentru dieta britanică încât cuvintele ”soup” (supă) şi ”supper” (cină) sunt derivate din ”sop”, o bucată de pâine înmuiată.
Aceste reţete de pâine înmuiată în alcool şi-au făcut apariţia şi pe partea continentală a Europei, în special în Franţa, dar cu timpul a început să se renunţe la tradiţie. Totuşi, la începutul secolului al XVIII-lea, băutul în numele cuiva sau în numele a ceva a devenit un obicei popular. În păturile mai înstărite ale societăţii, oamenii ţineau toasturi acompaniate de discursuri elaborate. În acest timp, termenul de toast a început să fie mai mult asociat cu practica decât cu mâncarea.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
O anumită băutură te poate face să te simţi sexy
Nu mulţi ar putea să ţină pasul la băutură cu Regina Elisabeta a Marii Britanii. Cât bea aceasta
Băuturi sănătoase care te ajută să ai o stare de spirit bună