Manuscrisele antice abia încep să-şi arate adevăratele secrete odată cu elaborarea unei tehnici arheologice revoluţionare care va fi folosită într-una dintre cele mai vechi biblioteci din lume
Totul a început cu un manuscris numit ”Arabic New Finds 66”, care nu este unul obişnuit, ci un palimpsest. În antichitate, era o practică des întâlnită ca scrisul de pe un pergament să fie şters şi materialul refolosit. Este de înţeles, întrucât pergamentul era scump şi greu accesibil. Textul dublu rezultat se numeşte aşadar un palimsest, scrie Smithsonian.
Vara trecută, Giulia Rossetto, specialist în texte antice la Universitatea din Viena, studia manuscrisul menţionat mai sus, care conţinea un text creştin scris în arabă în secolul al X-lea. Nimic nu se ştia cu privire la textul de dedesubt, original, care a fost redactat pe material.
Credit: Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Sinai
Textul vechi era scris în greaca veche, din perioada precreştină şi s-au putut vedea nume ale figurilor mitologice precum Zeus, Persefona şi Dionis.
Tehnica este relativ simplă şi a fost folosită iniţial pentru a scoate în evidenţă textul în arabă, greu de descifrat din cauza deteriorării. Include scanări multispectrale, în care paginile sunt luminate în diferite culori şi spectre de lumină, apoi analizate cu ajutorul unur programe computerizate pentru a găsi o combinaţie care distinge între două straturi de text.
Printre cele mai vechi biblioteci din lume poate ascunde numeroase comori
Acest manuscris este unul dintre cele 160 de palimpsesturi găsite până acum în biblioteca Mănăstirii Sfânta Ecaterina din Sinai. Este una dintre cele mai longevive biblioteci, fiind în folosinţă din secolul IV până astăzi. În afară de cărţile printate, biblioteca are şi aproximativ 3.000 de manuscrise conservate în stare bună. Mănăstirea are o comunitate de 25 de călugări ortodocşi greci.
Proiectul actual, numit Sinai Palimpsests Project, este o colaborare între călugării mănăstirii şi cercetători de la UCLA (University of California, Los Angeles) şi are menirea de a descifra şi digitiza palimsesturile. Nu există multe certitudini cu privire la descoperirile care vor avea loc, dar este sigur că acestea vor fi extrem de interesante şi variate. În cele 16 secole de existenţă, biblioteca a acumulat multe texte din culturile din jur, iar faptul că se găseşte în Egipt, unele dintre punctele de confluenţă între Est şi Vest, nu poate decât să ofere o idee de ansamblu a diversităţii scrierilor.
Până acum, au fost scanate 6.800 de pagini din 74 de palimpsesturi, care vor fi făcute accesibile de UCLA în 2018, astfel încât mulţi cercetători şi oameni din afara mediului academic le pot vedea.
Colecţia este deja comparată cu cele mai importante din lume, precum manuscrisele de la Marea Moartă şi cele de la Nag Hammadi.
Între timp, Giulia Rossetto încă pune laolaltă piesele şi implicaţiile descoperirii sale. A descifrat până acum 89 de linii ale textului, dintre care multe sunt incomplete, aflând că aparţin unei poezii necunoscute greceşti, dar structura este similară cu cea folosită de Homer. Se povesteşte un mit al lui Dionis, fiul lui Zeus şi al Persefonei, care stă pe un tron în timp ce mai mulţi titani încearcă să-i câştige încrederea. alte detalii cu privire la descoperire, la proiect şi la alte descoperiri din manuscrisele de la Mănăstirea Sfânta Ecaterina puteţi găsi aici şi aici.
Vaticanul poate fi un alt punct de interes pentru descoperirea palimpsesturilor
Este lesne de înţeles că fiecare manuscris în parte îi va ţine ocupaţi pe mulţi cercetători din întreaga lume pentru foarte mulţi ani, chiar şi generaţii întregi de cercetători.
De asemenea, tehnica poate fi aplicată şi altor biblioteci care conţin manuscrise antice (Vaticanul este probabil cel mai elocvent exemplu). Această nouă abordare nu poate face nimic decât să îmbogăţească şi mai mult cunoaşterea cu privire la lumea şi culturile trecute şi la modul în care acestea au interacţionat.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Un manuscris antic egiptean a fost descifrat. Conţine o referire stranie la „Cristos cel viu”
Manuscrise digitalizate din Biblioteca Academiei Române, lansate online