Aici a început totul! Cercetătorii au descoperit dovezile celui mai vechi vin din lume

Noua descoperire sugerează că vinul este cu o mie de ani mai vechi decât se credea anterior. Anterior, arheologii descoperiseră dovezi ale existenţei vinului în Munţii Zagros din Iran care datează din 5400 – 5000 î.e.n., scrie Science Alert.

Georgia, o ţară care este poziţionată între vestul Asiei şi estul Europei, are o istorie bogată în producţia vinului. Strugurii identificaţi din cele două aşezări neolitice provin din Vitis vinifera, specie care este originea tuturor soiurilor de struguri de vin moderni.

• Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman

„Strugurii de vin eurasiatici, care formează în prezent 99,9% din vin, au rădăcinile în Caucaz”, a precizat Stephen Batiuk, de la Universitatea Toronto, unul dintre membrii echipei de cercetare.

Cercetătorii precizează că cioburile de ceramică descoperite în siturile Gadachrili Gora şi Shulaveris Gora şi compuşii chimici găsiţi în urma analizării acestora ilustrează o imagine a civilizaţiei umane aflată la sfârşitul Epocii de Piatră, care întâlnea noi medii şi folosea orice resursă disponibilă – în acest caz cultivarea viei care înseamnă începutul vinului.

„În esenţă, ce examinăm este cum activitatea agricolă neolitică, realizarea de unelte şi meşteşugul care s-a dezvoltat în sud, în Irak, Siria şi Turcia s-a adaptat atunci când a fost introdus în alte regiuni cu un climat diferit şi o vegetaţie necunoscută”, a adăugat Batiuk.

„Potenţialul pentru horticultură în Caucaz a dus la domesticarea diferitelor specii, iar astfel produsele ‘secundare’ trebuiau să apară”, a adăugat acesta.

Deşi strugurii s-au mai folosit pentru alcool, în regiunea Jiahu din China acum 9.000 de ani, în acest caz băutura era realizată şi din alte fructe. În Georgia este cel mai vechi vin găsit vreodată, aşa cum se cunoaşte vinul astăzi.

Unele dintre oalele descoperite erau extrem de mari, putând conţine şi 300 de litri de vin, echivalentul a 400 de sticle de vin. Cel mai probabil, aceste recipiente erau îngropate pentru a fermenta, ceea ce denotă că metoda de producere a vinului nu s-a schimbat foarte mult în ultimii 8.000 de ani (dacă vorbim de vin artizanal).

Interesant este că vinul nu este o chestiune vitală, „necesară supravieţuirii” (cel puţin pentru mulţi), aşa cum precizează Patrick Hunt de la Universitatea Stanford, care nu a fost implicat în studiu. „Arată că oamenii de atunci se gândeau mai mult decât la activitatea utilitară. Este un nivel de sofisticare mai mare chiar şi la sfârşitul Neoliticului despre care ştim foarte puţine”, adaugă acesta.

Descoperirile au fost publicate online în Proceedings of the National Academy of Sciences.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Câte calorii are un pahar de vin?

Un nou studiu confirmă definitiv efectele benefice ale vinului roşu

Descoperire arheologică uimitoare în Rusia: aruncă o nouă lumină asupra războinicilor străvechi ce îşi spuneau ”haite de lupi”

O descoperire arheologică extraordinară făcută în Georgia arată, încă o dată, ce proprietăţi miraculoase poate avea mierea – FOTO