Regulile sunt simple: trebuie aşezate figurine cu diferite forme, fiecare având patru segmente, astfel încă să se formeze o linie orizontală continuă de segmente.
Numele vine de la grecescul tetra, ceea ce înseamnă patru şi indică numărul de părţi pe care fiecare figură îl conţine, scrie The Vintage News.
Pe cât de rudimentar este, pe atât a avut succes răsunător, fiind jucat pe multe dispozitive, de la celebrele Nintendo Game Boy la computere, la dispozitive create special pentru Tetris.
A fost conceput de inginerul rus Alexey Pajitnov, care în 1984 lucra ca cercetător în inteligenţă artificială la Academia Sovietică de Ştiinţe de la Moscova. Crearea unui joc nu era scopul său, ci voia să creeze un program care să testeze capacităţile unui nou hardware de pe computerul Electronika 60.
Display-ul era bazat pe text, ceea ce însemna că figurinele erau în forme de litere. Atunci când imaginea a început să se umple, Pajitnov a a decis să şteargă liniile completate. De aici testul său începe să arate mai mult a jocul de Tetris cunoscut de lumea întreagă. Savantul a precizat după mai mulţi ani pentru The Guardian că „nu exista scor sau nivel. Dar am început să joc şi nu mă mai puteam opri”.
A oferit codul jocului câtorva prieteni, printre care şi Vadim Gerasimov, care l-a introdus într-un computer IBM. De aici, jocul s-a răspândit mult dincolo de graniţele Uniunii Sovietice, unde au fost create diferite versiuni ale jocului pentru Commodore 64 şi Apple II. În plin Război Rece, industriile de peste tot din lume au văzut în el un imens potenţial financiar. De aici, pentru un joc atât de simplu, povestea a devenit complicată.
Joc simplu, poveste complicată
Totul a început atunci când compania britanică Andromeda a descoperit Tetris-ul. Deşi nu aveau drepturile pentru joc, au reuşit să-l vândă companiei Spectrum HoloByte, care a produs şi comercializat o versiune de Tetris. A fost pus în vânzare publicului britanic în 1987, iar de aici, maşina de făcut bani a pornit. Jocul a avut un succes atât de mare, încât aceştia s-a gândit să revândă drepturile. În timp ce companiile se îmbogăţeau prin vânzarea unei licenţe inexistente, Pajitnov şi URSS nu câştigau nimic.
Pajitnov nu-şi putea breveta invenţia pentru că a creat jocul când lucra la Academia Sovietică de Ştiinţe, astfel şi-a cedat drepturile guvernului pentru o perioadă de 10 ani. În 1988, sovieticii au format Elorg (Elektronorgtechnica), o companie care comercializa şi vindea licenţe Tetris.
În următorul an, Nintendo a obţinut o licenţă legitimă şi a vândut Tetris alături de noul dispozitiv portabil Game Boy. Chiar şi aşa, Pajitnov nu a câştigat nimic în urma invenţiei sale.
Abia în 1996, la 12 ani de la crearea jocului, Pajitnov a co-fondat Compania Tetris. A obţinut drepturile care i se cuveneau şi a început să câştige de pe urma invenţiei sale. În acelaşi an a ajuns la Microsoft, unde a lucrat până în 2005. Apoi a început să colaboreze cu WildSnake Software pentru crearea unei noi serii de jocuri cu puzzle.
Compania Tetris încă operează şi îşi protejează brandul cu acţiuni legale. Spre exemplu, atunci când Apple a creat un joc numit Tris, au primit o plângere de la Tetris.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Al doilea cel mai bine vândut joc video din istorie, după Tetris
Cel mai popular joc pe mobil riscă să fie interzis? Decizia care va afecta în scurt timp Candy Crush
„Gamerii văd lumea diferit”: cum ne ajută jocurile video creierul?