Cum i-au determinat sovieticii pe intelectuali de talie mondială precum Einstein, Shaw şi Barbusse să condamne România în perioada interbelică

Descopera

Publicat: 25.09.2017

Unul dintre cele mai stranii episoade din perioada interbelică s-a produs în 15 septembrie 1924. Răscoala de la Tatar-Bunar, din sudul Basarabiei, a fost finanţată de Rusia Sovietică şi ar fi trebuit să dea prilejul Armate Roşii să ocupe Moldova dintre Prut şi Nistru. Răscoala a fost înăbuşită de intervenţia Armatei Regale Române, însă propaganda sovietică a prezentat restabilirea ordinii drept un act de represiune, care i-a indignat pe intelectuali de talie mondială precum Romain Rolland, Albert Einstein, George Bernard Shaw sau Henri Barbusse.

Încheierea Primului Război Mondial a însemnat şi formarea României Mari. Basarabia, Bucovina, Transilvania, Maramureşul, Crişana şi Banatul s-au unit cu Regatul României. Însă Unirea a adus şi o serie de conflict armate. În anul 1919, Armata Regală Română a înfrânt Republica Sovietică Ungară, care atacase România. În anul 1924, a fost rândul Uniunii Sovietice să atace România. Autorităţile de la Moscova nu au recunoscut Unirea Basarabiei cu România din 1918, astfel că în 1924 au încercat să provoace o răscoală care să dea prilejul Armatei Roşii să intervină în Moldova dintre Prut şi Nistru. Răscoala a început în 15 septembrie, în satul Tatar-Bunar din Bugeac, scrie Rfi.ro.

Doi agenţi sovietici au mizat pe sprijinul minorităţilor naţionale din Basarabia şi au reuşit să îi atragă în răscoală pe ruşi, pe ucrainieni, pe găgăuzi şi pe bulgari, în timp ce ţăranii români şi germani s-au opus acţiunii ruseşti. Concret, în 15 septembrie 1924, un grup de agenţi sovietici au intrat în comuna Tatar Bunar, au tăiat firele telefonice, au arborat drapele roşii şi au proclamat instaurarea puterii sovietice. Comandantul român al postului de jandarmi şi doi soldaţi au fost ucişi.

Citeşte continuarea în Rfi.ro.