Drumul de la sclavie la demnitate. Cum a schimbat împăratul Domiţian soarta unui eunuc
Earinus era un eunuc, astfel că într-o cultură în care potenţa sexuală era asociată cu respectul în societate, puteţi defini clar care era poziţia bărbatului în societatea de atunci. History Today aminteşte însă că în anul 94 a.d. Earinus şi-a depăşit statutul. Povestea care are la bază informaţiile din arhivele istorice prezintă eforturile depuse de un individ pentru dobândirea demnităţii.
Earinus era unul dintre sclavii lui Domiţian, împăratul roman din perioada 81-96 a.d.. Dovezile privind viaţa lui Earinus provin în mare parte din poemele lui Statius şi Martial. Precum Caligula, Nero sau Caracalla, Domiţian este unul dintre ”împăraţii aprigi”. Fără îndoială era o persoană paranoică, ”frica îl transforma în sălbatic,” scria biograful Suetonius. Deşi era mai puţin lipsit de tact faţă de alţi împăraţi, înţelegea caracterul esenţial al domniei unui împărat. Unul dintre aspectele autocrate ale lui Domiţian a avut o relevanţă aparte pentru Earinus. Domiţian s-a autoproclamat un gardian al moralităţii tradiţionale romane. Printre legile impuse din scaunul de censor, curtezanilor le era interzis să călătorească în lectici. Din cauza noilor reguli, unul dintre senatori a fost expulzat din Senat pentru că dansa mult prea pasional.
O altă acţiune scadaloasă a fost considerată cea a unui Vestal virgin care a săvârşit adulter. Domiţian a ordonat îngroparea acestuia de viu. Datorită zelului său puritan a ordonat interzicerea prostituţiei inflantile şi a castrării copiilor. La fel s-a întâmplat şi în cazul lui Earinus, fiind castrat încă din copilărie. În cadrul unei scrieri realizate de Paul din Aegina este descrisă procedura medicală: ”Pe când erau sugari, copiii erau amplasaţi într-un bazin cu apă caldă. Apoi când zona este relaxată, testiculele sunt strânse cu degetele până când dispăreau. Odată dizolvate nu se mai simţeau solide la atingere”.
Castrarea băieţilor le creştea preţul atunci când erau vânduţi ca sclavi, deoarece erau mult mai maleabili şi docili. În ultimii ani ai Imperiului Roman, sclavii eunuci şi foştii sclavi din gospodăriile împăratului au devenit un adevărat fenomen, în unele cazuri aceştia au dobândit pe parcursul timpului o putere imensă. Însă în primele zile ale lui Earinus, la curtea imperială eunucii erau rari. În acea perioadă eunucii reprezentau un fenomen al regiunilor estice, o prezenţă alarmantă pentru mulţi conducători ai Romei.
În timp, Earinus a devenit unul dintre preferaţii lui Domiţian. Seutonius aminteşte în scrierile sale de momentele în care un băiat mic de statură, cu un cap anormal de mic, discuta cu Domiţian în timpul reprezentaţiilor din Colosseum. Rolul eunucului la palat era acela de paharnic, el prepara şi îi serva vinul împăratului. Astfel, băiatul a reuşit să aibă parte de contacte intime cu Domiţian. Desigur, scrierile lui Seneca aduc aminte de faptul că paharnicul în perioada romană deseori se ”costuma în femeie şi îi oferea stăpânului atât vin, cât şi plăcere”.
În poemele lor, Martial şi Statius îl prezintă pe Earinus ca iubit al lui Domiţian. El aminteşte de delicateţea, frumuseţea şi tinereţea băiatului. Indiferent de ce este scris în poeme un singur moment rămâne important, cel ce a avut loc în 94, după tranziţia de la adolescent la adult Earinus a devenit un om liber.
La doi ani după ce l-a eliberat pe Earinus din sclavie, Domiţian a murit (96 a.d.), din acel moment singurele scrieri privind viaţa băiatului reies in epitaful scris de ”Flaviu Earinus pentru Luria, mort la 21 de ani”. Textul indică statutul marital dintre cei doi.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Cercetătorii au identificat o metodă inedită prin care bărbaţii pot trăi cu 20 de ani mai mult
Culmea sacrificiului: păianjenii se castrează pentru a lupta mai bine