Rămăşiţele a trei partizani anticomunişti, omorâţi de forţele de securitate, au fost descoperite într-o groapă comună

Arheologul Gheorghe Petrov, expert al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că groapa de la Cricău în care au fost îngropaţi cei trei partizani anticomunişti– Ştefan Popa, Nicolae Moldovan şi Cornel Pascu – este cea mai superficială din câte a văzut în întreaga sa activitate. „Groapa de înmormântare am identificat-o în luna iunie pe baza unor mărturii, pe baza multor deplasări cu diferiţi martori de-a lungul timpului în zonă şi am făcut o verificare de teren, scrie Mediafax.

Acum am venit la loc fix, sigur, a fost cu aproximaţie. E o groapă comună, cu trei victime, puse unul lângă altul, în paralel, doi sunt pe spate, cel din mijloc e pe burtă. Groapa a fost foarte superficială, e prima dată când am avut ocazia să văd o groapă atât de mică. Undeva la 40 de centimetri adâncime medie, terenul e uşor în pantă, deci într-o latură e mai puţin, iar în alta mai mult”, a spus Gheorghe Petrov.

Expertul IICCMER a adăugat că miercuri va fi oficiată o slujbă religioasă şi va fi efectuată partea ce ţine de criminalistică. „De la IPJ Alba vor veni specialişti pentru a-şi lua datele, pentru a face raportul criminalistic şi împreună cu un medic legist îi vom extrage şi vor fi duşi la Alba Iulia pentru a fi analizaţi. Scheletele sunt foarte degradate, având în vedere adâncimea mică, pătrunderea apei, îngheţul dezgheţul, vă daţi seama că le-au distrus”, a mai spus Petrov.

Cei trei vor fi reînhumaţi la Alba Iulia. Acţiunea a avut obiectiv deshumarea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Ştefan Popa, Nicolae Moldovan şi Cornel Pascu. Cei trei au murit la 8 martie 1949 într-o confruntare armată cu trupe şi cadre operative ale Securităţii. Cei trei au fost surprinşi şi omorâţi într-o locuinţă sezonieră care se mai păstrează şi astăzi cu unele modificări, arată IICCMER. „În ziua de 6 martie a fost încercuită zona Muntelui Capra, unde gruparea lui Ştefan Popa îşi avea baza şi adăpostul principal. Partizanii au reuşit să spargă încercuirea şi cinci dintre ei s-au retras pe Valea Cricăului, într-o poiană situată sub Muntele Piatra Craivii, locul fiind cunoscut sub denumirea de Bogoloaia.

Aici, în ziua de marţi, 8 martie, partizanii au fost surprinşi într-o locuinţă sezonieră, care se mai păstrează şi astăzi cu unele modificări. A avut loc o confruntare armată în urma căreia trei partizani au fost omorâţi şi doi luaţi prizonieri. Între cei ucişi s-a aflat şi Ştefan Popa, conducătorul organizaţiei, alături de care au fost împuşcaţi Nicolae Moldovan şi Cornel Pascu.

Prizonieri au fost luaţi Ioan Scridon şi Alexandru Maxim”, potrivit sursei citate. Ştefan Popa, fiu de preot ortodox, a fost ofiţer în Armata Regală şi veteran de război. El şi-a manifestat sub diferite forme opoziţia faţă de regimul de atunci şi a pus bazele unui grup de rezistenţă armată anticomunistă. Nicolae Moldovan, de religie greco-catolică, a absolvit Liceul Titu Maiorescu din Aiud şi a urmat trei ani Facultatea de Drept din Cluj, unde s-a manifestat ca opozant anticomunist. Ca să evite arestarea, în august 1948 a dispărut de la domiciliu alăturându-se lui Ştefan Popa. Cornel Pascu a absolvit Şcoala Normală şi a fost învăţător.

Deoarece la domiciliul său au fost găsite materiale de propagandă ale P.N.Ţ., a fost exclus din învăţământ şi condamnat la trei luni de închisoare, fiind închis la Penitenciarul din Alba Iulia. În 1948 a aderat la Organizaţia anticomunistă Frontul Apărării Naţionale, condusă de maiorul Nicolae Dabija. Cercetările de la Cricău sunt efectuate, în prezenţa unui procuror militar, de un colectiv de arheologi şi istorici de la IICCMER şi instituţiile muzeale colaboratoare (Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia şi Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii din Aiud), alcătuit din Gheorghe Petrov, Marius Oprea, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu şi Horaţiu Groza.