Giulgiul din Torino este pătat cu sângele unei victime a torturii, arată un nou studiu, susţinând astfel teoria potrivit căreia Iisus Hristos chiar a fost învelit în bucata de pânză după ce a fost coborât de pe cruce. Oamenii de ştiinţă susţin că sângele de pe giulgiu nu are caracteristicile specifice unei persoane sănătoase, aceştia arătând că mostrele de lichid conţin creatinină şi feritinină, caracteristice oamenilor care au suferit traume fizice. Astfel, descoperirile contrazic supoziţiile unora care susţin că pânza ar fi fost pictată de meşterii falsificatori din Evul Mediu.
Experţii pretind că Giulgiul din Torino este pătat cu sângele unei victime a torturii, concluzie care vine să întărească supoziţiile referitoare la faptul că bucata de material a fost folosită pentru a-l îngropa pe Iisus Hristos. Aceştia susţin că pânza despre care se crede că a fost utilizată pentru a înveli trupul lui Hristos după crucificare, conţine „nanoparticule” care nu sunt specifice compoziţiei sanguine a unei persoane sănătoase. Aceste descoperiri contrazic ideea că giulgiul ar fi fost pictat de falsificatori din epoca medievală, scrie Daily Mail.
Elvio Carlino, cercetător la Institutul de Cristalografie din Bari, Italia, arată că particulele dezvăluie „o suferinţă enormă din partea victimei care a fost înfăşurată în giulgiul funerar”, având o structură, o mărime şi o distribuire particulare, după cum spune Giulio Fanti, parte a echipei de cercetători, potrivit
Gândul.
Acesta din urmă spune că sângele conţinea niveluri ridicate ale unor substanţe numite creatinină şi feritinină, descoperite la pacienţii care suferă traume, precum tortura, de exemplu. „Aşadar, prezenţa acestor nenoparticule biologice desoperite în timpul experimentelor noastre sugerează că bărbatul înfăşurat în Giulgiul din Torino a suferit o moarte violentă.
Bucata de material a suscitat de-a lungul timpul intense dezbateri şi a fost subiectul multor experimente ştiinţifice care au încercat să-i dovedească autenticitatea. Noile descoperiri au fost publicate în jurnalul ştiinţific PlosOne. Fanti spune că particularităţile descoperite nu pot fi urme apărute de-a lungul secolelor pe Giulgiu, ci aparţin chiar omului care a fost pentru prima dată acoperit cu el.