Secrete SCANDALOASE din istorie: Pasiunea lui Benjamin Franklin pentru femeile bătrâne şi aventurile sexuale ale lui John F. Kennedy

Petrecerile lui JFK cu Bing Crosby

Aventurile extraconjugale ale lui John F. Kennedy sunt extrem de bine documentate. În urmă cu un an, Mimi Alford, intern la Casa Albă, a scris o carte privind aventurile sale cu JFK. Aceasta vorbeşte despre întâlnirile sexuale pe care cei doi le-au avut în piscina de la Casa Albă, de pe yacht-ul său sau chiar din dormitorul conjugal al preşedintelui. În general, Kennedy accepta invitaţiile la petrecerile staruui Bing Crosby. 

• Un general și carul său, parte din Armata de Teracotă, au fost descoperiți în China
• Britanicii din Epoca Bronzului își mâncau dușmanii, sugerează o descoperire macabră

În cadrul unei petreceri, JFK se afla la o petrecere a lui Crosby, la un moment dat toată lumea din piscină era dezbrăcată. În timp ce preşedintele conversa cu stewardesa, unul dintre prietenii săi, David Powers, făcea sex într-un alt colţ al piscinei, relatează List Verse. 

Clopotul original al Libertăţii a fost topit şi reconstruit la scurt timp 

În Statele Unite ale Americii, Clopotul Libertăţii este un simbol foarte puternic. În prima fază a fost amplasat în turla  Casei Independenţei şi a fost utilizat pentru prima dată pe 4 iulie 1776, după semnarea independenţei. Însă mulţi istorici susţin că acesta este doar un mit născut din povestea scrisă de George Lippard în 1847, la câteva zeci de ani după întâmplare. Istoricii susţin că obiectul nu a fost utilizat deoarece în acea perioadă clopotniţa se afla în reparaţii. 

Precum majoritatea simbolurilor istorice, şi acesta şi-a obţinut faima după o lungă perioadă de la inaugurare. Clopotul original, realizat în Anglia în 1752, s-a crăpat în urma unui test de lovire, fiind la scurt timp topit şi remodelat. Procesul a fost repetat de încă două ori până când  oficialii au fost mulţumiţi de rezultat. Clopotul actual şi-a obţinut faimoasa crăpătură în timpul anului 1800. 

Dragostea lui Benjamin Franklin pentru femeile bătrâne

În momentele în care nu punea bazele Statelor Unite ale Americii, Benjamin Franklin făcea o mulţime de lucruri ieşite din comun. Într-o anumită zi din 1745, Franklin i-a trimis o scrisoare unui prieten tânăr sfătuindu-l să se căsătorească. Deşi Franklin încuraja mariajele, acesta i-a recomandat prietenului său să-şi găsească o amantă mai în vârstă. Apoi a întocmit o listă cu opt posibile candidate şi motive pentru care femeile în vârstă sunt superioare unei partenere tinere. 

Conform preşedintelui, femeile mai în vârstă sunt mai experimentate, mai discrete şi pot susţine conversaţii mai interesante, de asemenea în cazul lor scade riscul unei sarcini nedorite.  Acestea sunt mai recunoscătoare şi mai bune la treburile casnice.  ,,Suplinesc lipsa frumuseţii prin utilitatea lor,” afirma el. 

Cel mai notabil este motivul fizic pentru care Franklin considera femeile mature superioare. În timp ce faţa lor se umple de riduri, gâtul şi sânii cresc, iar părţile inferioare rămân ,,la fel de îmbobocite ca la început”. Franklin credea că de la brău în jos o femeie matură nu se poate deosebi de o femeie tânără. ,,În întuneric toate pisicile sunt gri,” susţinea el.

Scrisoarea a fost considerată prea provocatoare şi nu a fost publicată cu documentele lui Franklin în secolul XIX. 

Franklin D. Roosevelt, barmanul

Printre altele, Roosevelt este cunoscut pentru legalizarea alcoolului în Statele Unite ale Americii. Pentru acest act există un motiv simplu. Preşedintelui îi plăceau cocktail-urile bune. 

Nenumăraţi preşedinţi americani consumau alcool. Se spune că Ulysses S. Grant a avut mai multe zile la Casa Albă în stare de ebrietate decât trezire. Dar Roosevelt şi-a dus pasiunea la un alt nivel şi a încercat să devină barman. Deseori la petreceri prepara cocktailuri. Singura problemă era, conform declaraţiilor unor prieteni apropiaţi, că preşesintele nu era bun la combinarea băuturilor. Băutura preferată a lui Roosevelt era Plymouth martini pe care îl condimenta deseori cu diferite combinaţii de garnituri. Acesta şi-a creat propriul cocktail denumit ,,Haitian Libation”. Era realizat din suc de portocale amestecat cu rom un albuş de ou şi puţin zahăr brun. Conform preşedintelui băutura trebuia să le facă pe femei mult mai vesele, însă chiar şi fiul său, James Roosevelt, a afirmat că a fost o inbvenţie groaznică. 

Farsa din spatele torţei olimpice

Este cunoscut faptul că Olimpiada este un eveniment cu origini foarte vechi. De fapt, practica a început să fie aplicată în timpul propagandei naziste din timpul Jocurilor din Berlin 1936. Ideea originală a fost a lui Carl Diem şi îmbunătăţită de Joseph Goebbels. 

Deoarece unele persoane nu au fost fericite de cât de venerată era tradiţia, în timpul verii din anul ”1956, la Jocurile Olimpice din Melbourne, un grup de studenţi australieni au protestat prin realizarea unei farse”. 

În Sydney, 30.000 de persoane s-au aliniat pe străzi aşteptându-l pe maratonistul Harry Dillon să ajungă cu Flacăra Olimpică. El trebuia să înmâneze torţa primarului Pat Hills, acesta trebuia să ţină un discurs şi să înmâneze mai departe torţa altui maratonist. În timpul momentului istoric a apărut un bărbat tânăr îmbrăcat straniu, în camasă şi cravată, înconjurat de o escortă de poliţişti, a ajuns în primăria din Sydney şi a înmânat torţa primarului. 

Primarul a început să vorbească, dar a realizat la scurt timp că torţa era de fapt un picior de scaun vopsit cu o cutie de metal goală lipită deasupra. În interior ardea o pereche chiloţi îmbibată în kerosen. 

Cum să prinzi un unicorn

Greci antici au fost cei care au adus în discuţie pentru prima dată ideea de unicorni. Plinius cel Bătrân a redactat un decret prin care susţinea că este imposibil să prinzi un unicorn viu. Însă Isidor din Sevilla susţinea că ştie singura slăbiciune a animalului, realizând un adevărat ghid de prindere a unicornilor. 

Trucul necesita o femeie virgină. Dacă aceasta stătea în sânii gi în faţa unicornului, animalul devenea blând. Acesta îşi aşeza capul în poala femeii şi începea să-i sugă sânul până adormea. În acel moment, vânătorii puteau ucide bestia. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: