Culturile din trecut nu erau un paradis al libertăţii, ci lucrurile stăteau doar altfel, în unele cazuri chiar foarte diferit faţă de ziua de astăzi. Existau o sumedenie de tabuuri şi idei despre ce este bine şi ce nu în materie de sexualitate, scrie Listverse.
Grecia antică
Se spune de multe ori că grecii antici nu aveau o concepţie de homosexualitate şi, într-un fel, este adevărat. Era perfect normal ca un bărbat să aibă iubit un băiat, iar unii au zis chiar că această relaţie amoroasă stătea la baza societăţii antice greceşti. Grecii nu avea nimic împotriva unei relaţii homosexuale, atâta vreme cât unul dintre ei era copil.
Dacă doi adulţi masculi erau într-o relaţie era puţin ciudat. Un partener trebuia să ia locul femeii, iar orice băiat peste 17 ani care accepta acest rol era considerat ciudat. Nu te omora nimeni pentru asta, dar oamenii vorbeau.
Roma antică
Percepţia romanilor era asemănătoare cu cea a grecilor, dar mai restrictivă. Era acceptat ca un bărbat să se culce cu băieţi sclavi sau cu adolescenţi prostituaţi, dar un adult care lua locul femeii era considerat efeminat sau chiar bolnav.
Atitudinea faţă de lesbiene era şi mai ciudată. Aceştia nu credeau că lesbienele chiar există. Atunci când chiar a trebuit să accepte realitatea că acestea există, romanii au fost dezgustaţi. Scriitorii romani au clasificat lesbianismul ca fiind „împotriva naturii” şi „un abuz al puterii sexuale”, sau chiar ceva la fel de pervers ca un contact sexual cu un animal mort.
Băştinaşii americani
Expresia two-spirited a fost preluată de LGBT în vremurile moderne, care înseamnă că un om poate fi şi bărbat şi femeie. În unele dintre triburile băştinaşilor americani exista ideea că o persoană nu se încadrează în normele genului. Dacă un băiat era interesat de cosit sau o fată de vânat, triburile spuneau că acea persoană avea două spirite şi persoana respectivă avea un rol special în comunitate.
Deşi un bărbat putea purta haine de femeie, nu era neapărat homosexual. Era perfect normal pentru o persoană cu două spirite să fie heterosexuale sau chiar să schimbe îmbrăcămintea feminină şi masculină de la o zi la alta.
China antică
Dintre toate culturile, China antică pare cea mai apropiată de paradisul libertăţii sexuale, dar chiar şi aici existau restricţii.
Existau concubini masculi şi prostituaţi, care erau evaluaţi după aspect. Spre deosebire de Grecia şi Roma, nimeni nu credea că o relaţie între doi bărbaţi adulţi era ciudată. Exista totuşi o condiţie, aceea ca ambii parteneri să aibă soţii şi copii. Altfel spus, aceştia puteau avea o aventură, dar în cultura lor procreerea era imperativă.
Asiria
În Asiria exista o lege care spunea că, dacă un bărbat se va culca cu vecinul său, acesta va fi castrat. Pe hârtie, cel puţin, pare destul de clar: homosexualitatea în Asiria era interzisă şi pedepsită aspru. În practică însă, lucrurile erau mai complicate.
Un bărbat nu se putea culca cu vecinul său, dar existau bărbaţi care se prostituau în întregul teritoriu al Asiriei. Existau preoţi care puteau fi luaţi ca iubiţi. Cea mai bună descriere a sexualităţii asiriene provine dintr-un manual pentru prezicerea viitorului. Dacă te culci cu un bărbat prostituat era văzut ca un semn bun, dar dacă un bărbat avea fantezia de a se culca cu un alt bărbat, se spunea că acela va avea parte de rele. Altfel spus, homosexualitatea era acceptată dacă era făcută cu un prostituat.
Totuşi, lucrurile devin şi mai bizare. Cel mai bun semn era că „dacă un om copulează cu egalul său” va deveni „lider în comunitatea sa”.
Japonia medievală
În secolul al XIV-lea, samuraii japonezi îşi luau ca iubiţi protejaţii. Este o relaţie similară cu cea din Grecia. Un bărbat ia ca iubit un băiat mai tânăr. Spre deosebire de greci, japonezii acceptau iubirea dintre doi bărbaţi adulţi, ba chiar o încurajau.
Problema pe care o aveau aceştia era cu relaţiile heterosexuale. La fel precum chinezii, trebuiau să se însoare cu femei, dar priveau acest lucru ca pe o povară greu de suportat.
Deşi existau o sumedenie de opinii şi dezbateri pe această temă, unii chiar considerau că „o femeie este o creatură fără importanţă, în timp ce iubirea homosexuală este cea adevărată”.
Europa medievală
Evul Mediu din Europa poate părea un loc auster şi restrictiv, dar lucrurile nu stau tocmai aşa. Pe alocuri, societăţile erau mai deschise ca unele din Europa de astăzi, să nu mai vorbim de Orientul Mijlociu.
Spre exemplu, în Franţa exista o instituţie care permitea unui cuplu homosexual să „se căsătorească”. Legal vorbind, un astfel de cuplu nu era cu nimic diferit faţă de un cuplu heterosexual căsătorit. Puteau avea o casă, unul putea fi moştenitorul legal al altuia şi puteau avea proprietăţi comune.
De asemenea, aceşti oameni nu trăiau ascunşi. Comunitatea ştia că trăiesc împreună şi acceptau ceea ce se întâmpla.
Era de aur a islamului
Coranul nu este deloc ambiguu atunci când vine vorba de homosexualitate. Aceasta era văzută rău. Din ce vedem astăzi, în unele interpretări, chiar foarte rău.
Totuşi, ce crede un om nu este neapărat ceea ce practică. Exista o clasă de oameni numită mukannathun, despre care se spunea că seamănă cu femeile şi care erau iubiţi pentru alţi bărbaţi.
Deşi Mohamed i-a alungat, alţi conducători care au urmat aveau o atitudine diferită. Un asemenea caz este Al-Amin, care nu ascundea faptul că era gay. Deşi în mod oficial era considerat un lucru negativ, oamenii au închis ochii.
Cu timpul, mukannathum au fost acceptaţi ca parte din societate. Deseori erau muzicieni cu un impact major asupra culturii acelei ere. Un filosof musulman pe nume Al-Kirmani chiar a scris că unii oameni se nasc homosexuali.
Epoca Victoriană
Această perioadă are o reputaţie specială. În teorie, era extrem de strictă şi plină de reguli, aşa cum este imaginată de obicei. În acelaşi timp, doar în Londra existau 20.000 – 50.000 de prostituate. Aşadar, şi cererea trebuia să fie mare.
A fost o eră a extremelor, de la oameni precum John Kellogg, care considera că şi atingerea este un păcat. Recomanda circumcizia băieţilor fără anestezie pentru a asocia durerea cu ideea pedepsei pentru masturbare.
Pentru femei recomanda aplicarea acidului pe clitoris pentru a le potoli pornirile, iar pentru bărbaţii adulţi sugera coaserea prepuţului într-un mod în care să facă imposibilă erecţia.
Totuşi, pentru fiecare astfel de personaj exista un om care căuta una (sau mai multe) dintre cele până în 50.000 de prostituate ale Londrei.
Egiptul antic
Atunci când într-un mormânt s-au descoperit doi bărbaţi îmbrăţişaţi, mulţi au început să îl dea ca pe un exemplu despre cât de tolerant era Egiptul antic, dar această poveste este mai degrabă o excepţie.
Există alta care spune cum faraonul egiptean Pepi al II-lea trebuia să se furişeze noaptea pentru a se întâlni cu iubitul său – lucru care era văzut scandalos.
Cel mai bun exemplu este însă o poveste care îi implică pe Horus şi Set. Set dorea să fure tronul de la nepotul său Horus, astfel vine cu un plan: îşi violează nepotul. Dacă va face acest lucru, va deveni rege.
Planul chiar funcţionează. După ce a spus curţii ce a făcut, aceştia au fost de acord, ba chiar l-au scuipat pe Horus.
Aparent, egiptenii credeau că un violator pedofil era mult mai potrivit de a conduce decât un băiat violat. Fiind o parte din cultura egipteană, este evident că a influenţat percepţia oamenilor asupra sexualităţii.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Obiceiuri sexuale controversate în Antichitate
Zece ritualuri sexuale bizare din jurul lumii. Cum se păstrează virginitatea în Africa
Adevărul din spatele celui mai mare mit legat de viaţa sexuală a evreilor