Descoperire REMARCABILĂ a arheologilor: urmele ”conservate perfect” ale unei rude apropiate cu omul şi care avea un comportament similar

Noua descoperire a fost anunţată pe 9 mai 2017, odată cu publicarea unei serii de lucrări în jurnalul eLife şi ajută la ilustrarea unei imagini de ansamblu a unei specii care trăia alături de alte specii de hominid, inclusiv neanderthalii, relatează Science Daily.

John Hawks, antropolog la Universitatea Wisconsin-Madison şi conducătorul acestui proiect de cercetare, precizează că descoperirea rămăşiţelor într-un loc la o distanţă de camera care conţinea fosilele de Homo naledi descoperite anterior sugerează ideea că această specie îşi îngropa morţii. „Acest lucru subliniază ipoteza conform căreia Homo naledi folosea camere întunecate şi izolate pentru a-şi îngropa morţii”, adaugă cercetătorul.

• Nicolae Ceaușescu și recordurile vânătorești
• Bucureștiul, sub bombele zeppelinelor germane

Această cameră, denumită Lesedi, este la aproape 100 de metri de camera Dinaledi, unde au fost descoperite primele rămăşiţe ale acestei specii.

Credit: John Hawks/University of Wisconsin-Madison

În camera Lesedi au fost descoperite în total 130 de fosile, printre care şi vestigiile unui craniu, conservate perfect, şi este primul portret complet al speciei Homo naledi. Peter Schmid, cercetătorul care a reconstruit craniul, precizează că, „în sfârşit, ştim cum arăta faţa lui Homo naledi”.

Interesant este că deşi H. naledi avea doar o treime din creierul lui Homo sapiens, hominidul avea un comportament complex, un indiciu al acestuia fiind obiceiul de a-şi îngropa morţii.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Descoperirea care schimbă arborele nostru genealogic: Homo naledi, strămoşul găsit recent în adâncurile unei peşteri din Africa de Sud – FOTO, VIDEO

O nouă descoperire uimitoare despre Homo naledi, strămoşul omului găsit recent. Cât de asemănător era cu omul modern

Evoluţia umană a fost mult mai complicată decât se credea. Strămoşul până acum necunoscut al omului

O descoperire remarcabilă a unui craniu de acum 400.000 de ani schimbă teoria EVOLUŢIEI omului