Ce mânca armata lui Napoleon pe frontul de luptă? Diferenţele sociale erau dictate de cantitatea de carne pe care o consumau membrii armatei

Arheologia şi antropologia biologică pot confirma sau infirma anumite evenimente istorice, însă pot dezvăluii şi detalii importante din vieţile persoanelor decedate, relatează The Guardian. 

Paleontologia poate explica la ce vârstă a murit un bărbat în 1863 de pe o verandă din Pennsylvania sau cum şi-a petrecut ultimele ore din viaţă un bărbat care a murit acum 5.000 de ani. Analizele cu izotopi stabili pot dezvălui care era alimentaţia oamenilor din timpuri străvechi, deoarece ceea ce consumă o persoană se acumulează în oasele sale. 

• Cum s-au schimbat planurile militare ale României după Războaiele Balcanice
• Cinci evenimente istorice petrecute de Crăciun care au schimbat lumea

Campania lui Napoleon din Rusia a fost marcată de un dezastru logistic rezultând în pierderea multor vieţi omeneşti. Deşi armata sa a ajuns în Moscova, a găsit oraşul abandonat şi ars, o tehnică pe care armata rusă o utiliza pentru a distruge proviziile. 

Forţată să se retragă pentru a găsi provizii, armata franceză a înfruntat condiţiile vitrege ale iernii. Sute de soldaţi murind din cauza foametei şi a bolilor.  Experţii au analizat izotopii stabili de nitrogen şi carbon ale celor 78 de schelete excavate din groapa comună din Vilnius, Lituania, unde armata s-a retras în decembrie 1812. Prezenţa nasturilor şi a uniformelor soldaţilor a reprezentat o confirmare a faptului că în acele gropi se aflau rămăşiţele soldaţilor lui Napoleon.  Însă în interiorul mormintelor au fost descoperite şi rămăşiţe ale femeilor care nu făceau parte din armată.

În urma analizelor izotopilor s-a descoperit că persoanele erau originare din Italia sau Polonia. Interpretările fiind susţinute de prezenţa butonilor de la uniforme aparţinând regimentelor italiene sau poloneze. Majoritatea indivizilor din interiorul gropilor comune se hrăneau cu secară, orz sau cartofi, dietă caracteristică ţărilor nord-europene. Însă cantitatea de proteine terestre pe care aceştia o consumau era diferită semnificativ. Un grup în cadrul căruia au fost descoperite urme limitate de proteine animale probabil era cel al soldaţilor sau al militarilor de teren. Un alt grup de indivizi din care făceau parte şi trei femei avea o alimentaţie bogată în proteine animale. Aceştia fiind soldaţi cu un rang mai mare şi membrii familiei lor.

În urma studiului, cercetătorii au concluzionat că soldaţii din armata lui Napoleon făceau parte din diferite societăţi, inclusiv polonezi, austrieci, francezi, italieni şi spanioli. De asemenea, diferenţele de rang au putut fi observate în funcţie de alimentaţia pe care grupul o avea. Cantitatea de carne fiind în raport cu statutul social al persoanei. Comparativ cu alte forţe militare din Europa, diferenţele din alimentaţia francezilor erau extrem de puternice. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: