Descoperire colosală! Un palat de acum 2.600 de ani a fost găsit sub altarul sfânt distrus de ISIS

În timpul săpăturilor arheologii au descoperit sub altar un palat construit înainte de anul 600 î.Hr. pentru conducătorul asirian, Sennacherib, notează History.

În vara anului 2014, din cauza ofensivei militare a Statului Islamic (ISIS) o mare parte din Irak a ajuns sub controlul teroriştilor, inclusiv oraşul Mosul. În iulie acelaşi an, luptătorii ISIS au bombardat altarul Nebi Yunus. În interiorul altarului se spune că se află mormântul profetului Ioan, un personaj cheie al creştinităţii, islamismului şi iudaismului. 

• Lenin, revoluţionarul comunist care a MURIT infectat de sifilis de o prostituată franceză. Cum a DISPĂRUT…
• „Nababul”, cel mai bogat român de la începutul secolului XX. Cum era manevrat de copiii lui?

Când a început documentarea distrugerilor din zonă, arheologii au raportat că luptătorii ISIS au săpat tuneluri  sub altarul sfânt, presupunând că au încercat să găsească artefacte valoroase. Însă aceste tuneluri au condus către un palat construit acum 2.600 de ani. 

,,Nici nu îmi pot imagina cât de multe lucruri au descoperit ‘Daesh‘ aici înainte să ajungem noi,” spune Layla Salih, supervizorul echipei. ,,Credem că au luat multe artefacte, precum ceramica şi alte obiecte, pentru a le vinde. Însă tot ce au lăsat în urmă va fi studiat şi ne va  furniza informaţii despre acea perioadă,” adaugă ea. 

Salih şi colegii săi consideră că în palat au trăit trei generaţii de regi asirieni. Construit pentru regele Sennacherib, care a domnit între anii 705-681 î.Hr.  palatul a fost extins pentru fiul său Esarhaddon (681-669 î.Hr.)  şi mai târziu pentru nepotul său, Ashurbanipal (669-627 î.Hr.). Deşi guvernatorul otoman al Mosulului a excavat parţial altarul Nebi Yunus la mijlocul secolului XIX, iar departamentul de antichităţi din Irak a reevaluat excavările în anul 1950, niciuna dintre echipe nu a reuşit să descopere palatul. 

Arheologii susţin că mare parte din artefacte au rămas intacte, inclusiv o inscripţie cuneiformă a regelui Esarhaddon din anul 672 î.Hr. 

Arheologii încearcă să documenteze descoperirea cât mai rapid deoarece tuneluri se pot prăbuşi în orice moment.  Descoperirea ar putea fi din nou îngropată sau chiar distrusă, aşadar echipele de experţi din străinătate doresc să-i ajute pe arheologii locali să securizeze şi să documenteze situl. La sfârşitul lunii martie, membrii UNESCO se vor întâlni la Paris pentru a decide ce echipă de arheologi va fi trimisă. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: