Născută în Sighetul Marmaţiei, Gisella Perl a terminat liceul la vârsta de 16 ani , fiind prima evreică cu studii medii, notează History. Femeia avea aspiraţii academice, însă tatăl său considera că învăţătura o va îndepărta de credinţă şi valorile evreieşti. Perl declara în cadrul unui interviu din 1982 că a venit după câteva luni la tatăl său cu cartea de rugăciuni pe care a primit-o de la acesta şi i-a spus ,,Jur pe această carte că orice s-ar întâmpla în viaţa mea, sub orice circumstanţă, nu voi renunţa la credinţa mea.”
După ce a terminat facultatea de medicină, cu primii bani pe care i-a obţinut de la primul pacient a cumpărat o carte cu rugăciuni pe care a inscripţionat-o cu numele tatălui său, ca simbol al jurământului pe care l-a depus anterior.
În 1944, Perl s-a căsătorit şi a trăit împreună cu familia sa într-un ghetou din Ungaria. În luna martie a aceluiaşi an, familia sa a fost prinsă de Gestapo şi trimisă în lagărele de concentrare. Fata ei cea mică a reuşit să scape, fiind ascunsă într-o familie fără origini evreieşti. Aflând că are studii medicale, doctorul Joseph Mengele a însărcinat-o pe femeie să lucreze în spital. Printre primele sarcini pe care femeia a trebuit să le realizeze au fost tratarea coastelor rupte şi bandajarea rănilor.
,,În cele din urmă două vieţi ajungeau în crematoriu”
La scurt timp, acesteia i-a fost ordonat să-l informeze pe Mengele despre femeile însărcinate din lagăr. Bărbatul i-a spus lui Perl că femeile gravide vor fi mutate într-o zonă unde vor primi hrană mai bună. ,,Femeile începeau să meargă singure la Mengele spunând că sunt gravide,” spune Perl. Însă la scurt timp Perl şi-a dat seama că acele femei ,,erau duse în clădirea unde aveau loc experimentele şi erau folosite pe post de cobai, în cele din urmă două vieţi ajungeau în crematoriu,” spune Perl. În acel moment, femeia s-a decis că nu va mai permite să se afle despre sarcina niciunei femei de la Auschwitz.
Sursa: Wikipedia
În timp ce unele femei ajungeau în lagăr gravide, altele rămâneau însărcinate în tabără, unde violul şi sexul pentru bunuri era extrem de obişnuit. În interiorul lagărului, corpul femeilor era considerat un obiect pe care soldaţii şi uneori prizonierii considerau că au dreptul să-l folosească oricând doresc. De asemenea, exista o baracă în are soldaţii obişnuiau să violeze şi să molesteze femeile. Deşi majoritatea actelor sexuale nu erau consensuale, uneori era utilizat pentru schimbul de bunuri. La scurt timp de la sosirea sa în lagăr, lui Perl i-au fost oferiţi pantofii unui bărbat care îi erau mult prea mari. Aceasta avea nevoie de o bucată de sfoară pentru a-i lega. Atunci când i-a oferit unui bărbat porţia sa de pâine în schimbul sforii, acesta a refuzat-o sugerându-i că şi-ar dori corpul ei. Femeia era dezgustată, dar ştia că are nevoie de pantofi pentru a putea merge la muncă.
,,Tratam pacienţii cu vocea mea”
Perl a încercat să le explice femeilor din închisoare că viaţa lor şi a copiilor sunt în pericol. În general, avorturile aveau loc în timpul nopţii, iar medicul le realiza cu mâinile goale fără antibiotice, bandaj sau anestezic. Unele femei ajungeau în ultimele luni ale sarcinii, atunci când era nevoie, Perl asista naşterea şi le lua viaţa pentru a o salva pe mamă.
Deoarece nu avea bandaje sau medicamente pentru a trata femeile bolnave, femeia spune că îşi folosea vocea. ,,Tratam pacienţii cu vocea mea, le spuneam poveşti frumoase despre ziua în care vor putea sărbători din nou aceea zi în care vom putea cânta din nou,” spune Perl.
În 1945, Perl a fost mutată într-un alt lagăr din Hamburg şi după două luni în Bergen-Berlsen. După terminarea războiului, lagărele de exterminare au fost închise, iar Perl şi-a petrecut nenumărate luni căutându-şi familia. Mai târziu a descoperit că era singura supravieţuitoare, cu excepţia fiicei sale care a supravieţuit. Vina şi ororile văzute în timpul Holocaustului au îndemnat-o pe Perl să încerce să se sinucidă în 1947. Însă a supravieţuit şi un an mai târziu a ajuns în Statele Unite ale Americii, unde Eleanor Roosevelt a invitat-o la masă. Eleanor a fost cea care a încurajat-o pe Perl să-şi continuie cariera medicală ,,Încetează să te mai torturezi singură. Fii medic din nou,” spunea ea.
În SUA, Perl şi-a deschis propria clinică şi şi-a urmat misiunea de a aduce viaţă pe Pământ. A lucrat timp de 43 de ani şi a adus pe lume aproximativ 3.000 de copii sănătoşi. De fiecare dată când intra în sala de naşteri aceasta spunea o rugăciune: ,,Doamne îmi datorezi o viaţă, un copil viu.”
În 1979, dr. Perl s-a mutat în Israel pentru a fi cu fiica sa. A murit pe 16 decembrie 1988 la vârsta de 88 de ani.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: