Templul plăcerilor interzise. I-a şocat până şi pe cei mai permisivi dintre occidentali
Atunci când a fost descoperit, mai bine spus redescoperit, de către britanici, la începutul secolului al XIX-lea, templul indian Kandariya Mahadeva i-a şocat până şi pe cei mai permisivi dintre occidentali. Puritanii au cerut distrugerea imediată a numeroaselor statui erotice ce împodobeau templul, considerând că este inacceptabil ca oamenii să privească asemenea detalii carnale, în timp ce o aripa mai moderată susţinea că este suficient ca acestea să fie ascunse privirii. Din fericire pentru generaţiile ce au urmat, templul a fost prezervat în mod exemplar, iar frescele şi statuile vechi de un mileniu, o veritabilă odă închinată femeii şi dragostei, pot fi admirate şi astăzi…
Dacă în cele mai multe religii din istorie, sexul era privit că un subiect tabu, nu astfel se întâmplă şi în India, acolo unde era văzut că un lucru plăcut zeilor şi că o celebrare a creaţiei umanităţii de către aceleaşi zeităţi. Nu întâmplător a apărut, în secolul al VI-lea, Kama Sutra (Ştiinţă iubirii), un text religios în esenţă, dar care a devenit un veritabil manual de educaţie sexuală general acceptat şi în ziua de azi.
Trebuie spus că textele filozofului Vatsyayana – autorul Kama Sutrei – nu erau defel singulare, ele devenind celebre în lume doar după ce au fost transcrise în chineză şi aduse, pe Drumul Mătăsii, până în Europa şi nordul Africii. De altfel, menţiuni asupra sexualităţii se regăsesc în scrierile indiene încă din perioada 1700 – 1400 i.Hr, în renumitele Vede, Mahabharata şi Ramayana, cu mult înainte de apariţia Kama Sutrei.