Aceste lucrări misterioase în pământ, ca cele de lângă Rio Branco din Brazilia, sunt numite geoglife şi reprezintă printre puţinele indicii ale unor societăţi largi şi complexe care au ocupat pădurea amazoniană, relatează Science News.
Monumentele sunt compuse din şanţuri care formează cercuri şi pătrate, de lungimi până la 300 de metri. Savanţii le-au putut observa doar atunci când pădurea din jur a fost defrişată, plecând de la premiza că şi cei care le-au creat au defrişat această zonă.
Pentru a vedea dacă într-adevăr a existat un impact negativ, un grup de cercetători au extras mostre din sol de la două situri pentru a data materialul şi a stabili abundenţa şi diversitatea de vegetaţie în timpuri diferite. Savanţii au descoperit un maxim de cantitate de cenuşă care datează de acum 2300 – 1400 de ani. Acest lucru a sugerat că au creat formele arzând vegetaţia defrişată.
De asemenea, vegetaţia defrişată a fost alcătuită numai din copaci. Atunci când o zonă din Amazon este defrişată, se întâmplă să crească în loc multă iarbă. Însă, în acest caz, acest lucru nu s-a observat. Creatorii acestor situri au defrişat astfel mici porţiuni de pădure astfel încât să nu afecteze pădurea, dându-i posibilitatea de refacere.
Aşadar, se poate vorbi de două observaţii: populaţiile amazoniene erau mai inteligente, deci mai conştiente asupra consecinţelor, de asemenea, nu se observă niciun impact negativ pe care pădurea amazoniană l-a suferit înainte de marile defrişări care au loc în momentul de faţă.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Descoperire FASCINANTĂ, făcută de un arheolog amator în Scoţia. Sunt câteva sute – FOTO
Descoperire importantă în România: un sit arheologic de acum 5.200 de ani
Secetele din Amazon provoacă panică în rândul oamenilor de ştiinţă