Descifrarea manuscriselor celei mai vechi mănăstiri din lume a scos la iveală aspecte neştiute şi uimitoare ale lumii de acum mai bine de 1500 de ani
În aproape un mileniu şi jumătate de existenţă, mănăstirea a reuşit să adune o sumedenie de manuscrise, având o bibliotecă impresionantă de lucrări teologice, doar a doua după biblioteca de la Vatican, relatează Archaeology Magazine.
În această vastă perioadă, mănăstirea Sfânta Ecaterina a strâns şi manuscrise cu un conţinut laic. Din lipsă de pergament însă, acestea erau refolosite pentru textele religioase. Simplu spus, călugării ştergeau scrisul de dinainte şi refoloseau materialul. Acest material refolosit se mai numeşte şi palimpsest.
Cu peste 3.300 de manuscrise în bibliotecă, librarul mănăstirii, Părintele Iustin, a decis să digitizeze aceste texte la sfârşitul anilor ’90. Totuşi, era conştient că nu putea citi unele dintre cele mai interesante manuscrise cu tehnica disponibilă. În 1996, un cercetător a putut citi un text în albaneza caucaziană care se găsea sub un text în gregoriana medievală. Era primul exemplu de text din această limbă moartă. Din păcate, acesta a folosit razele ultraviolete, ceea ce afectează atât persoana, cât şi manuscrisul.
Părintele Iustin a aflat de un proiect ştiinţific ambiţios care folosea imagistică multispectrală pentru a citi palimpsestul lui Archimede, o copie din secolul X al unui text al filosofului grec peste care s-a scris un text al unui călugăr creştin din secolul al XIII-lea.
Sistemul de imagistică spectrală este echipat cu o cameră foto de rezoluţie mare şi un suport care ţine manuscrisele în timp ce sunt supuse diferitelor tehnici de imagistică. Credit: Sinai Palimsest Project
Acesta a contactat echipa care descifra acest manuscris, iar mulţi cercetători au fost de acord să participe la descifrarea palimpsestelor din Sinai. Organizarea a fost executată de cercetătorul Michael Phelps şi de Early Manuscripts Electronic Library, care foloseşte tehnologie digitală pentru a face manuscrisele antice valabile online atât pentru cercetători cât şi pentru public.
Proiectul Sinai Palimsest a început în 2011 cu 130 de manuscrise din librăria mănăstirii Sfânta Ecaterina care au fost identifcate ca palimpsesturi. În cinci ani, echipa a vizitat mănăstirea de 17 ori, iar cu ajutorul Părintelui Iustin, aceştia au selectat manuscrisele considerate importante/prioritare.
Conţinutul manuscriselor este uimitor
Efortul a avut rezultate semnificative, de la rolul jucat de mănăstire în lumea medievală la aflarea diversităţii literaturii mănăstirii şi a vieţii celor din complexul religios. De asemenea, diversitatea limbilor este uimitoare. Un număr de 10 limbi găsite în palimpseste indică faptul că pelerini din toată lumea vizitau acest loc. În afară de albaneza caucaziană, au fost găsite limbi precum limba etiopiană, slavonă, armeană şi, cel mai important, un dialect de latină găsită în lumea anglo-saxonă.
O altă limbă interesantă a fost un dialect de aramaică cunoscut ca aramaica palestiniană creştină. Această limbă a dispărut în secolul al XIII-lea şi este foarte dificil de tradus din cauza textelor puţine care s-au găsit. Claudia Rapp, cercetător la Universitatea din Viena, susţine că aceste descoperiri de la mănăstire ridică cu 30% numărul de manuscrise în limba aramaică palestiniană.
Cercetătorii au descoperit texte religioase din secolele V şi VI, care conţineau o versiune a Corintienilor şi cartea Numeri, dar şi texte seculare pe care probabil călugării le-au citit. Erau scrieri care variau de la texte medicale, spre exemplu un tratat despre plante medicinale care conţinea un tratament împotriva înţepăturilor de scorpion, cele mai vechi texte medicale ale lui Hipocrat şi o listă necunoscută până atunci de termeni medicali.
Un text în limba arabă (sus) conţinea desenul unei plante medicinale (jos). Credit: Mănăstirea Sfânta Ecaterina
Aceste texte medicale reprezintă un indiciu cu privire la felul în care călugării vindecau diverse boli, deci oferă o dimensiune practică a vieţii lor. De asemenea, echipa a găsit şi texte de beletristică, ceea ce indică faptul că aceşti călugări puteau avea şi astfel de lecturi pentru relaxare. Printre acestea se află şi cel mai vechi manuscris non-religios. Această descoperire aruncă o lumină asupra vieţii spirituale a călugărilor, care nu era redusă doar la texte religioase.
Un fragment al unui manuscris refolosit prezintă un text în limba gracă (stânga). Tehnica multispectrală a palimsestului (dreapta) arată textul original, care este 1 Corintieni, redactat în secolul al V-lea.. Credit: Mănăstirea Sfânta Ecaterina
Cercetarea din prezent şi din viitor
În prezent, 23 de cercetători lucrează la traducerea palimpsestelor, dar s-a studiat suficient pentru a considera librăria mănăstirii Sfânta Ecaterina cea mai bogată librărie din lume în palimpsesturi creştine.
Echipa consideră că există mult mai multe palimpseste în librăria vastă a mănăstirii, de ordinul a sute, care aşteaptă să fie descoperite şi traduse. Aceste pot conţine limbi necunoscute şi texte care se ştiu cel mult din referinţe. Este astfel încă mult de lucru, dar perspectivele arată foarte bine în ceea ce priveşte îmbogăţirea patrimoniului cultural al lumii.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Manuscrise digitalizate din Biblioteca Academiei Române, lansate online
Cum a ajuns Yoda într-un manuscris din secolul 14 al Bisericii. Explicaţia specialiştilor – VIDEO
Descoperire extrem de valoroasă, într-un codex vechi de peste 550 de ani – FOTO