5 inovaţii militare din Primul Război Mondial care au schimbat faţa războiului pentru totdeauna
Războiul în general, iar în acest caz Primul Război Mondial în particular, înseamnă, pe lângă pierderi omeneşti şi numeroase distrugeri, şi incredibile evoluţii în toate domeniile. Orice ţară participantă doreşte să aibă un avantaj faţă de inamic, sau cum ar spune britanicul, ”to gain the upper hand”.
Tancurile
Vorbind de britanici, un caz în care expresia de mai sus se potriveşte de minune este tancul. Fără dar şi poate, tancul este cea mai importantă inovaţie în materie de vehicule militare terestre. În contextul Primului Război Mondial, acesta a devenit o necesitate. Într-un război unde armele defensive erau mai dezvoltate ca cele ofensive (de aici şi măcelul de pe câmpurile de luptă), o cutie ambulantă de metal trebuia să ofere protecţia necesară împotriva armelor de foc, dar şi capacitatea de a străpunge liniile inamice.
Un tanc capturat de germani distrugând un copac. Sursa: Wikimedia Commons
Folosite pentru prima dată în 15 septembrie 1916 de către britanci, tancurile nu au avut efectul aşteptat, dar atât britanicii cât şi germanii au înţeles potenţialul acestor vehicule şi au grăbit planurile pentru construirea şi îmbunătăţirea acestora.
Avioanele de vânătoare
Lupta aeriană reprezenta o noutate la acea vreme. Deşi italienii au folosit avioanele pentru a arunca bombe peste inamicii lor, avionul rămânea ceva nou cu un potenţial neexplorat, iar înainte de război lupta între avioane era necunoscută.
Acest lucru s-a schimbat extrem de repede. Existenţa avioanelor pentru spionaj însemna şi că acestea trebuiau doborâte. Astfel, ambele părţi s-au văzut nevoite să aducă arme, care mai apoi au fost montate pe avioane.
Avionul de vânătoare britanic, Sopwith Camel. Sursa: War History Online
La acest capitol, Germania a dominat, cu ajutorul inginerului Anthony Fokker care construia şi îmbunătăţea modelele de avioane, şi piloţilor precum Oswald Boelcke, Max Immelmann şi Manfred von Richthofen, care au inventat moduri de a le folosi în luptă. În nu mai puţin de patru ani, spaţiul aerian a devenit un câmp de luptă sofisticat.
Operaţiile estetice
Numărul de victime ale Primului Război Mondial a adus în atenţie şi numărul mare de răniţi mutilaţi. Chirurgi precum neo-zeelandezul Harold Delf Gillies au insistat asupra intervenţiilor de reconstrucţie a ţesutului. El şi echipa sa au elaborat noi metode prin care reconstruiau piele, os şi cartilaj, şi cu acestea au transformat acest domeniu medical, de la includerea unor noi proceduri de anestezie până la folosirea artiştilor pentru reconstituirea facială.
Fotografiile aeriene
Evoluţiile tehnologice ale avioanelor au adus cu sine şi posibilitatea misiunilor de spionaj. Inventatori precum John Moore-Brabazon, care a creat camera montabilă şi noi tehnologii pentru fotografii mai clare pentru Royal Flying Corps (RFC), au ajutat la obţinerea de informaţii cu privire la planurile inamicului.
Fotografie a unui atac cu gaz britanic între Carnoy şi Montauban în iunie 1916. Sursa: Wikimedia Commons
Odată cu această nouă metodă de spionaj, au fost create şi sisteme de interpretare şi de comunicare, pentru a transmite informaţiile în timp real trupelor din teren.
Tacticile de artilerie
Odată cu creşterea puterii şi preciziei tunurilor, a apărut şi posibilitatea utilizării acestora într-un mod mai organizat, incluse în diferite strategii de bombardare a inamicului.
Obuziere BL Mk I cu calibrul de 200 mm. Sursa: War History Online
Aşadar, s-a născut barajul de artilerie, un zid de fum prin care soldaţii puteau avansa. Generalul german Bruchmuller a introdus conceptul de neutralizare, nu pentru distrugerea fizică a inamicului, ci pentru distrugerea moralului acestuia printr-un baraj puternic de artilerie.
Sursa: War History Online
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Omul care a prezis Marele Război. ”Toată lumea va fi implicată în războiul următor”
România în Primul Război Mondial, eşecul primelor bătălii
Eroii ţărani din Primul Război Mondial, rememorare la Muzeul Satului