Familia de Medici, care a condus Florenţa mai bine de 300 de ani, deţinea secrete fascinante şi lucruri uimitoare

Legenda susţine că această dinastie a descins de la un cavaler care a ucis un uriaş

Rădăcinile acestei familii se pare că au legătură cu un cavaler al lui Carol cel Mare, care a trăit în secolul VIII şi pe care îl chema Averardo. Acesta a ajuns într-o zonă nordică a Florenţei, numită Mugello, acolo unde a întâlnit un uriaş care înspăimânta populaţia. Acesta a fost ucis de către Averardo, dar scutul său a fost ştirbit de către bilele de fier ale buzduganului cu care s-a luptat uriaşul. Pentru stema familiei de Medici, care înfăţişează două bile roşii poziţionate pe un scut, se pare că au avut această sursă de inspiraţie. Alte teorii susţin că această stemă a derivat dintr-un simbol al schimbătorilor de bani din epoca medievală (bilele reprezintă banii), profesie pe care au avut-o primii membrii ai acestei dinastii.

• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
• Dictatorul care a rescris istoria Spaniei cu deciziile sale controversate şi abile. A fost un militar…

Banca familiei de Medici a fost cea mai puternică instituţie financiară din Europa

În anul 1397, Giovanni di Bicci de Medici a deschis o bancă în Florenţa, căci în acea vreme, oraşul era un important centru bancar (moneda de aur, florinul, era folosit în întreaga Europă), iar în secolul XV, sub administrarea fiului lui Giovanni, Cosimo, această bancă a devenit cea mai puternică din Europa, care avea ramuri în Roma, Veneţia, Napoli, Milano, Londra, Geneva, dar şi în alte locaţii. Vaticanul era un client important. Cosimo s-a folosit de bogăţia şi de statutul său pentru a influenţa politica florentină, dând naştere dinastiei politice a familiei de Medici. Mai mult, a avut un rol important în ceea ce priveşte poziţia Florenţei drept centru al Renaşterii.

După moartea lui Cosimo, banca a intrat în declin, iar la sfârşitul secolului XV multe dintre ramificările acesteia au fost închise.

Michelangelo a locuit alături de familia de Medici

În tinereţe, Michelangelo a fost recomandat pentru admiterea la o şcoală de sculptură, fondată de către Lorenzo de Medici, unul dintre cei mai proeminenţi membri ai dinastiei. Aici, Lorenzo i-a descoperit talentul şi l-a invitat să locuiască la Palatul familiei, acolo unde a fost tratat ca un membru al familiei. Mai mult, i-a fost oferit un loc de muncă şi tatălui său, care, iniţial, s-a opus dorinţei fiului său de a deveni artist. Michelangelo a locuit 4 ani în Palatul familiei de Medici, apoi a creat faimoasele sale sculpturi, precum Pieta şi David.

Sandro Botticelli a fost un alt tânăr artist care a locuit în acel loc şi care a beneficiat de patronajul familiei de Medici de-a lungul carierei sale. Mai mult, istoricii invocă şi cazul lui Leonardo da Vinci.

Unul dintre inamicii familiei de Medici a fost un călugăr

În secolul XV, predicatorul Girolamo Savonarola a susţinut că membrii familiei de Medici sunt, de fapt, reprezentanţii corupţiei şi ai tiraniei, la fel cum Renaşterea este plină de păcate. În anul 1494, la doi ani după moartea lui Lorenzo, fiul său şi succesorul la tron, Piero, a fost detronat de către o armată franceză. Ulterior, Savonarola a acţionat ca un reformist al Florenţei, iar în 1497, suporterii săi au strâns cărţile, obiectele de artă, instrumentele muzicale şi celelalte elemente considerate a fi vanitoase şi au fost arse.

Cu toate acestea, călugărul care a provocat autoritatea papală a fost excomunicat şi spânzurat în Florenţa, în anul 1498, iar familia de Medici a reocupat poziţia dominantă în Florenţa.

Galileo a fost un tutore al familiei

Familia de Medici a fost şi o susţinătoare a ştiinţei şi i-au acordat un ajutor însemnat lui Galileo Galilei. La începutul secolului XVII, atunci când Galilei nu mai dispunea de bani şi avea o familie de întreţinut, a lucrat ca tutore al lui Cosimo de Medici, fiul lui Ferdinando I, mare duce de Toscana, iar ulterior a fost angajat şi ca tutore al soţiei lui Fernando I, care credea că acesta este, mai degrabă, un astrolog decât un astronom. În anul 1610, Galileo a publicat „Mesagerul stelar”, o lucrare ce descria recentele descoperiri pe care acesta le-a făcut cu ajutorul unui telescop, printre care se găsea şi teoria conform căreia Jupiter are propriile luni, care au fost denumite după membrii familiei de Medici. Cartea a fost dedicată lui Cosimo.

Două regine făceau parte din familia de Medici

Caterina de Medici a fost o regină influentă în secolul XVI în spaţiul francez şi a fost mama a trei regi francezi.  Aceasta a rămas orfană la scurt timp după ce a fost născută. La vârsta de 14 ani, s-a căsătorit cu regele Henry, al doilea fiu al regelui Francis I al Franţei. Atunci când Henry a devenit rege, în anul 1547, Caterina a devenit regină, până când soţul acesteia a murit, în anul 1559, în urma unui turnir. Fiul lor, Charles, a preluat tronul, dar pentru că avea doar 10 ani, Caterina a devenit regentă şi a condus Franţa într-o perioadă tulbure, marcată de războaie civile şi conflicte religioase. După moartea lui Charles, care a survenit în anul 1574, fratele său, Henry, a preluat tronul şi a condus din 1574 până în 1589, timp în care Caterina a rămas implicată în afacerile politice ale Franţei.

O altă membră a familie de Medici, Marie, a fost regina Franţei în perioada din 1600 până în 1610, când soţul său, regele Henry IV, a fost asasinat. Ulterior, a devenit regenta fiului său minor, Louis XIII, care în anul 1617 a preluat puterea şi a exilat-o.

Dinastia a dispărut în momentul în care nu au mai existat urmaşi ai conţilor ce aparţineau familiei de Medici

După ce familia de Medici a condus Florenţa timp de 300 de ani, perioada de glorie a acestora a apus odată cu moartea lui Gian Gastone de Medici, al şaptelea membru al familiei care a fost Duce al Toscanei. Acesta a venit la putere în anul 1723, nu a avut copii, iar în momentul în care a murit, nu a avut cine să îi urmeze. În urma unei înţelegeri între puterile europene, urmaşul său a fost declarat Francis, Ducele Lorenei, care, ulterior, a devenit regele Sfântului Imperiu Romano German şi tatăl Mariei Antoaneta. Atunci când sora vitregă a lui Gian Gastone, Anna Maria Luisa de Medici, a decedat în anul 1743, fără a avea urmaşi, a lăsat prin testament toate obiectele de artă ale familiei de Medici Toscanei, cu condiţia de a rămâne pentru totdeauna în Florenţa.

Sursa: History

Citeşte şi:

Ziua în care s-a născut ultimul membru al dinastiei de Medici

Florenţa îşi face griji pentru sculptura „David” de Michelangelo. Ce pericol ameninţă magnifica statuie

Arta – privită de pe schele