Istoria cafelei, băutura controversată din timpuri străvechi considerată de catolici băutura diavolului. Doar prostituatele aveau voie în cafenele

Conform uneia dintre legende, un crescător de capre din Etiopia secolului IX a descoperit băutura energizantă după ce a văzut cum caprele sale devin agitate după ce consumau nişte ,,boabe” dintr-un pom. Crescătorul Kaldi i-a spus stareţului de la mânăstirea din localitate despre întâmplare, iar stareţului i-a venit ideea de a usca boabele şi de a le pune în apă fiartă, pentru a crea o băutură.

Stareţul a observat că el şi călugării pot sta treji ore întregi, lucru benefic pentru ei deoarece se dedicau orelor îndelungate de rugăciuni. 

O altă poveste prezintă faptul că boabele de cafea au fost descoperite de un şeic numit Omar, în timp ce a fost exilat din Mocha (Arabia Felix din Yemen-ul de astăzi). Într-o zi, fiind înfometat, Omar a început să mestece boabe amare. Pentru a le schimba gustul, acesta le-a copt însă au devenit doar mai tari, în cele din urmă a încercat să le fiarbă, rezultatul obţinut fiind un lichid maro care l-a ţinut treaz  pentru câteva zile la rând. Cu ajutorul descoperirii sale misterioase, Omar a reuşit să se întoarcă acasa în Mocha.

Cafeaua, precum alcoolul, a fost mult tiimp un produs interzis, fiind blamat de religie. În anul 1511, cafeaua a fost interzisă în timpul întâlnirilor dintre studenţii şi savanţii de la Mecca de către guvernatorul provinciei Mecca, Khair Beg, care considera că băutura va porni discuţii între bărbaţii ce ar putea critica sistemul de guvernare de la vremea respectivă.  Cafeaua a fost declarată ulterior un păcat, apărând zvonuri despre oameni care s-ar fi intoxicat, aceasta fiind controversată pentru următorii 13 ani, până când interdicţia a fost ridicată, în 1524, de către un ordin al Sultanului Selim I-ul, care a proclamat cafeaua ca fiind un produs sacru în cele din urmă. 

În Europa, cafeaua a apărut prima dată în Veneţia şi aici cafeaua a produs suspiciuni şi prejudecăţi religioase. Catolicii o considerau ,,invenţia amară a Satanei,” fiind utilizată ca un substituent al vinului în timpul împărtăşaniei.

Papa Clement al VII-lea a intervenit în această dispută şi a declarat că ,,băutura diavolului este atât de delicioasă încât am putea să-l păcălim pe diavol să se boteze în ea”. De atunci, cafeaua  a fost numită băutura diavolului.

În secolul al XVII-lea cafeaua era considerată viagra, iar orice femeie care nu era prostituată  nu avea voie să intre în cafenele. În cadrul Petiţiei Femeilor Împotriva Cafelei, nevestele care erau obligate să stea acasă şi să-şi bea ceaşca cu ceai s-au plâns că bărbaţii sunt continuu absenţi din gospodărie, neglijându-şi familia.

Sursa: History Extra

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: