Mai jos găsiţi patru situaţii din filme istorice celebre care au fost prezentate în mod eronat:
1. Bătăliile de mişcare
O bătălie ce are loc peste un pod reprezintă o scenă foarte interesantă, iar în filmul ”Braveheart” este surprins un astfel de moment, cel al bătăliei de pe podul Stirling. Cu toate acestea, podul este scos cu totul din ecuaţie. În realitate, scoţienii au aşteptat ca englezii să traverseze podul îngust înainte de a-i ataca şi înfrânge mult mai repede decât dacă ar fi apărut întăririle. Tactica inteligentă şi bătălia strânsă ar fi putut fi transpuse într-o scenă, însă accentul a fost pus pe alte momente.
2. Speech-urile memorabile, poziţia luptătorilor şi potrivirea uniformelor
Aceste lucruri, puse laolaltă, ar putea face un film mult mai uşor de urmărit. Cuvântările de dinaintea bătăliilor aveau loc ocazional, iar istoricii antici ofereau descrieri complete ale acestora, însă realitatea era puţin diferită.
Cuvântările de dinainte de bătălie, care pot fi observate în filmele “Alexander the Great” sau ”Braveheart” aveau loc, de cele mai multe ori, în taberele de concentrare pentru a putea fi auzite de cât mai multe trupe.
O scenă în care eroul este în mijlocul bătăliei şi încearcă să ia tot este o scenă demnă doar de un film, în realitate bătăliile se dădeau foarte rar într-o ordine deschisă dar, chiar dacă ar fi fost aşa, ţinta finală ar fi fost mult mai atrăgătoare pentru infanterie.
În final, utilizarea uniformelor identice poate fi, uneori, comică, cel mai bun exemplu în acest sens fiind cel al primei scene din filmul Gladiatorul, în care legionarii romani sunt înfăţişaţi toţi în armură (lorica segmentată), deşi cel mai probabil mai mult de jumătate foloseau doar armura din zale (inelara). Barbarii sunt, însă, îmbrăcaţi doar în blană, neavând armuri, această divizare a luptătorilor dorind să transmită, de fapt, statutul barbarilor în comparaţie cu legionarii romani.
3. Uşurinţa cu care oamenii erau ucişi sau mutilaţi
Care este importanţa armurilor în filmele ce portretizează bătăliile antice? Se pare că luptătorii puteau fi înjunghiaţi chiar dacă o purtau, mâinile le erau amputate chiar dacă erau acoperite de armuri din zale, iar platoşa putea fi străpunsă doar de o singură săgeată.
Scena care înfăţişează cel mai bine aceste lucruri este cea din filmul “Troia”, când Hector îl ucide pe Menelau pentru a îl proteja pe fratele său, Paris. Hector îl înjunghie atât prin faţă, căt şi prin spate pe Menelau, cu toate că acesta purta armură.
4. Dorinţa de sacrificare
Cea mai hilară scenă din filmele ce înfăţişează luptele antice este lipsa totală de respect faţă de siguranţa personală. Desigur, condiţia unui soldat şi participarea la bătălii reprezintă un mare risc, dar filmele duc dorinţa de sacrificare la un nou nivel. Soldaţii din liniile de bătălie intră în contact puternic unul cu altul, la fel şi caii, care lovesc luptătorii inamici. Ei bine, lucrurile nu stăteau aşa, războinicii antici neavând deloc un comportament suicidal şi dorinţa puternică de sacrificare, doar cel mai brav dintre toţi sau chiar cel mai laş recurgând la acest comportament şi ajungând cu mult printre rândurile formaţiunilor inamice. De asemenea, este foarte greu de spus dacă şi caii reuşeau să pătrundă printre rândurile de soldaţi, în ciuda tuturor antrenamentelor prin care au trecut.
Sursa: War History